Sunt câțiva pași în care muntele pare să dispară de sub picioare. Pe Skywalk-ul „Piatra Șoimului” de pe Rarău, podeaua de sticlă lasă senzația că platforma plutește deasupra golului, iar peisajul se deschide treptat, pe măsură ce înaintezi spre capătul construcției.

La peste 1.500 de metri altitudine, platforma de aproximativ 10 metri pătrați a fost construită ca un mic „cuib” suspendat de versant. Pentru unii vizitatori, primii pași pe sticlă vin imediat. Pentru alții, sunt nevoie de câteva secunde pentru a prinde curaj.

Skywalk-ul „Piatra Șoimului” a fost inaugurat în iulie 2025, iar în primele cinci luni de funcționare, între 22 iulie și 31 decembrie, la platformă au ajuns 27.834 de persoane, potrivit datelor transmise de Consiliul Județean Suceava la solicitarea Economedia.

Experiența este gratuită. Consiliul Județean Suceava nu intenționează să introducă o taxă de acces, administrația considerând că platforma trebuie să fie mai degrabă o poartă de intrare către Rarău și Bucovina decât o atracție care să își recupereze investiția prin bilete.

Iar proiectarea locului a urmărit tocmai această experiență: peisajul nu se vede complet din prima, traseul către platformă este segmentat, iar senzația de expunere crește treptat până în momentul în care ajungi pe podeaua de sticlă.

„Unii înaintează imediat, alții au nevoie de câteva secunde să capete curaj”

Skywalk-ul de pe Piatra Șoimului a fost proiectat de firma ieșeană SAM ideas, al cărei cofondator este arhitectul Sebastian Săvescu. Forma construcției, traseul și podeaua de sticlă au fost gândite astfel încât peisajul și senzația de expunere să fie dezvăluite treptat.

Întrebat de Economedia ce a observat după inaugurare și dacă modul în care oamenii folosesc construcția a confirmat ideea din faza de proiectare, arhitectul spune că una dintre cele mai importante confirmări este chiar parcursul până la platforma finală.

„Cel mai mult ne-a confirmat faptul că parcursul până la cuib funcționează așa cum ni l-am imaginat. Traseul este intenționat segmentat, cu balustrade mai înalte și perspective limitate, astfel încât peisajul să nu fie dezvăluit complet de la început. Am vrut să păstrăm surpriza până aproape de final, iar reacția oamenilor în momentul în care ajung efectiv în cuib ne arată că această succesiune funcționează”, a explicat arhitectul Sebastian Săvescu, pentru Economedia.

Experiența a fost gândită și în jurul contrastului dintre senzația de siguranță oferită de forma construcției și expunerea pe care o simte vizitatorul atunci când ajunge deasupra suprafeței de sticlă și percepe golul de sub el.

„Oamenii au reacții foarte diferite: unii înaintează imediat, alții au nevoie de câteva secunde să capete curaj. Tocmai această trecere de la protecție la senzația de plutire făcea parte din experiența pe care am încercat să o construim”, spune arhitectul.

Vizitatorii au devenit cei care promovează locul

Un efect pe care proiectanții spun că nu l-au anticipat la aceeași amploare este promovarea făcută chiar de vizitatori.

Citește și: Dubrovnik, una dintre cele mai vizitate destinații de la Adriatică: cât cheltuie un turist pentru o zi în orașul croat / Calculul include mesele în Orașul Vechi, principalele atracții și alte cheltuieli

„Ce ne-a surprins probabil mai mult a fost viața pe care proiectul a căpătat-o dincolo de locul propriu-zis. Oamenii îl fotografiază, îl filmează, îl distribuie, iar imaginile au ajuns la un public mult mai mare decât ne-am fi imaginat în timpul proiectării. Practic, vizitatorii au devenit cei care duc mai departe povestea locului”, adaugă arhitectul ieșean.

Potrivit lui Sebastian Săvescu, mulți dintre cei care ajung pe Piatra Șoimului au descoperit inițial locul prin imaginile cu platforma de belvedere distribuite online. Astfel, o parte din promovarea obiectivului este făcută chiar de oamenii care îl vizitează. În loc să plătească un bilet, aceștia contribuie, indirect, la promovarea destinației prin fotografii și videoclipuri.

Încă nu se poate vorbi despre un „reper” al Rarăului

Numărul de vizitatori este, pentru arhitect, un semn că Skywalk-ul a devenit deja o atracție a Rarăului, dar nu este suficient pentru a spune că obiectivul a devenit un reper al zonei.

„Pentru un obiectiv aflat la peste 1.500 de metri altitudine și accesibil într-un context montan, numărul de 27.834 de vizitatori în numai cinci luni este un rezultat foarte important. Cred că putem spune deja că Skywalk-ul a devenit un punct de atracție al Rarăului”, consideră Sebastian Săvescu.

„Aș fi însă puțin mai rezervat cu termenul de «reper». Un reper adevărat nu se construiește numai din numărul de vizitatori și nici într-un singur sezon. El apare atunci când oamenii încep să asocieze firesc locul cu acel obiect, când revin, când îl recomandă și, mai ales, când comunitatea îl acceptă ca parte din identitatea locului”, a adăugat arhitectul.

Acesta arată că, pentru proiectanți, obiectivul nu este ca Skywalk-ul să devină o atracție în sine mai importantă decât Rarăul, ci să funcționeze ca un punct de acces către întreaga zonă. Succesul proiectului ar însemna ca oamenii atrași de platformă să descopere peisajul, traseele și celelalte atracții ale muntelui și să își dorească să revină.

Skywalk-ul, într-un județ în care turismul a scăzut

Succesul noului obiectiv vine însă într-un moment în care turismul din Suceava are o evoluție mai slabă în ceea ce privește numărul total de vizitatori. Potrivit datelor INS prezentate de CJ Suceava, numărul total al turiștilor care au vizitat județul a scăzut cu 6,5% în 2025 față de 2024.

În primul semestru din 2026, scăderea față de aceeași perioadă a anului anterior a fost de aproximativ 12%.

Citește și: Croația | Destinație pentru fanii „Game of Thrones”

Turiștii străini au avut însă o evoluție pozitivă. În primele șase luni din 2026, numărul acestora a crescut cu 6,2% față de aceeași perioadă din 2025. În 2025, creșterea turiștilor străini a fost de aproximativ 7%. Turiștii străini reprezintă însă aproximativ 11% din totalul celor care vizitează Bucovina, în timp ce turiștii români reprezintă circa 89%.

„Principala problemă a Bucovinei este restaurarea motivației de a vizita Bucovina, în rândul turiștilor români”, se menționează în răspunsul transmis Economedia.

Administrația județeană leagă evoluția din 2026 de contextul economic, scăderea puterii de cumpărare și diminuarea voucherelor de vacanță. Skywalk-ul este văzut de CJ Suceava ca unul dintre obiectivele prin care județul încearcă să își crească atractivitatea turistică, chiar dacă investiția nu aduce venituri directe din bilete.

Un turist stă, în medie, două nopți în județ

O altă provocare pentru turismul din zonă este durata redusă a sejurului. Potrivit CJ Suceava, un turist petrece în medie aproximativ două nopți în județ. Indicatorul s-a modificat foarte puțin în ultimul deceniu, durata medie a sejurului oscilând între 1,8 și 2,1 nopți în ultimii zece ani.

Administrația județeană explică situația atât prin diminuarea ponderii turismului balnear, cât și prin schimbarea comportamentului turiștilor, care preferă în prezent sejururi mai scurte.

Județul are peste 22.000 de locuri de cazare, potrivit datelor prezentate de CJ Suceava, care susține că Suceava este lider în regiunea Moldovei atât în ceea ce privește capacitatea de cazare, cât și indicatorul „circulația turistică”.

Ce vrea CJ Suceava să facă în jurul Skywalk-ului

Proiectul prin care a fost construit Skywalk-ul mai include și o componentă de digitalizare și promovare turistică. CJ Suceava arată că va fi creată o aplicație bilingvă, în română și engleză, care va prezenta Skywalk-ul și alte zece obiective turistice din apropiere, prin informații, fotografii, materiale video, tururi interactive, hărți și coduri QR. Ideea este ca vizita la platforma de belvedere să fie doar începutul unei experiențe turistice mai ample.

Zona are însă și probleme de infrastructură. Printre acestea se numără, potrivit CJ Suceava, lipsa unei parcări adecvate în apropierea platoului Rarău. Autoritatea județeană arată că, în paralel cu investițiile din zona Rarăului, în ultimii doi ani a alocat resurse și pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și aeroportuare din județ.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, CJ Suceava susține că sunt înregistrate progrese pe partea de interconectare cu regiunile învecinate, dar și în modernizarea unor drumuri județene importante pentru mobilitatea turistică. În acest context, instituția subliniază însă că dezvoltarea zonei Rarăului presupune și rezolvarea unor probleme punctuale, precum amenajarea unei parcări în apropierea platoului.

„Zona Rarăului este importantă pentru drumeție, aici regăsindu-se principalele trasee care leagă sudul de nordul județului, respectiv masivele Rarău, Giumalău și Călimani. Amenajarea unei parcări în apropierea platoului este o necesitate. Suprafața disponibilă, de aproximativ 98 de hectare, situată în zona releelor, aparține UAT Câmpulung Moldovenesc. Terenurile respective sunt supuse prevederilor planurilor de management specifice siturilor Natura 2000”, a precizat pentru Economedia Claudiu-Eugen Brădățan.

Citește și: Croația: Cât costă o zi în Parcul Național Lacurile Plitvice

O soluție analizată de administrația județeană este dezvoltarea unui proiect-pilot pentru instalarea unor stații de încărcare a mașinilor electrice în parcarea punctului de belvedere modernizat de CJ Suceava în 2023.

„O astfel de investiție ar adapta infrastructura turistică a zonei la dezvoltarea transportului electric”, a mai precizat reprezentantul CJ Suceava.

Accesul rămâne gratuit

Potrivit datelor transmise de CJ Suceava la solicitarea Economedia, cei 27.834 de vizitatori au ajuns la platformă în perioada 22 iulie–31 decembrie. Instituția precizează că sistemul de supraveghere nu a funcționat în prima jumătate a anului 2026, din cauza unei defecțiuni la panoul fotovoltaic care îl alimentează. Obiectivul este promovat într-un moment în care administrația județeană încearcă să crească atractivitatea turistică a Bucovinei, pe fondul scăderii numărului total de turiști care ajung în județul Suceava.

Reprezentanții județului arată că obiectivul nu a fost gândit pentru a-și recupera costurile prin bilete. Ideea este ca platforma să funcționeze ca un punct de intrare către întreaga destinație Rarău și Bucovina, iar turiștii atrași aici să cheltuie bani pe cazare, restaurante, trasee și alte servicii turistice din zonă.

„Accesul gratuit a fost prevăzut încă din proiectul inițial, pentru ca acest punct de belvedere să fie accesibil unui număr cât mai mare de vizitatori”, explică Claudiu-Eugen Brădățan, consilier superior în cadrul Serviciului Turism și Strategii de Dezvoltare Județeană al CJ Suceava.

Citește și: Croația | Skywalk Biokovo, platforma de sticlă suspendată la 1.228 de metri altitudine. Cât plătesc turiștii pentru senzația de a păși deasupra prăpastiei și ce trebuie să știe înainte de urcare

Potrivit reprezentantului CJ Suceava, analiza cost-beneficiu a proiectului nu prevede introducerea unei taxe de vizitare, astfel că accesul la Skywalk va rămâne gratuit.

Peste 600.000 de lei din investiție urmează să fie recuperați printr-un proiect finanțat din fonduri europene, potrivit CJ Suceava, în timp ce administrația județeană mizează pe efectele indirecte ale obiectivului asupra turismului din zonă.