Un sondaj în rândul antreprenorilor arată o perspectivă predominant pesimistă asupra mediului de afaceri în 2026, aproape 82% dintre respondenți considerând că acesta s-a deteriorat sau s-a deteriorat foarte mult față de anul trecut. Totodată, peste jumătate dintre antreprenori se așteaptă la o scădere a activității în următoarele șase luni, potrivit unui sondaj online, realizat de IMM România, privind percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III 2026.

În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 55% microîntreprinderi, 31,8% întreprinderi mici, 12,4% întreprinderi mijlocii și 0,8% întreprinderi mari.

Referitor la domeniul de activitate al respondenților: 42,6 % sunt din servicii, 23,3% din transporturi, 15,5% comerț, 5,4% construcții, 4,7% HORECA și producție, iar 3,9% agricultură.

Cum percep antreprenorii evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025?

  • 46,5% – consideră că s-a deteriorat;
  • 34,9% – s-a deteriorat foarte mult;
  • 15,5% – a rămas la fel;
  • 3,1% – s-a îmbunătățit.

Este de remarcat că niciun respondent nu a menționat că mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte mult.

Principalul efect al politicilor publice asupra IMM-urilor

  • 27,1% – Cresc costurile de funcționare pentru IMM-uri;
  • 21,7% – Nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor;
  • 17,8% – Îngreunează dezvoltarea și activitatea IMM-urilor;
  • 12,4% – Nu generează efecte semnificative;
  • 8,5% – Generează birocrație și povara administrativă;
  • 6,2%- Facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.

Percepția asupra sprijinul mediului politic pentru antreprenoriat

  • 59,7%- Nefavorabil;
  • 27,1% – Mai degrabă nefavorabil;
  • 10,1%- Neutru;
  • 1,6% – Nu pot aprecia;
  • 0,8% – Favorabil  și tot 0,8% Mai degrabă favorabil.

Legislația muncii este principala sursă de costuri de conformare și raportare, fiind indicată de o treime dintre respondenți (33,3%), care au reclamat presiunea normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată sau detașarea angajaților, potrivit sondajului.

Pe locul al doilea se situează reglementările din domeniul comerțului și produselor, menționate de 27,1% dintre firme, urmate de normele privind protecția datelor personale (GDPR), digitalizarea și inteligența artificială, care generează cele mai mari cheltuieli pentru 18,3% dintre antreprenori.

În același timp, cerințele legate de mediu și tranziția verde pun presiune pe 17,7% dintre companii, în vreme ce raportarea ESG (8,5%) și protecția consumatorilor (7%) înregistrează procente mai reduse. De asemenea, 12,1% dintre cei chestionați au declarat că niciunul dintre aceste domenii ale legislației europene nu le creează costuri semnificative de conformare.

Principala problemă a pieței de activitate

  • 28,8% – Scăderea cererii;
  • 28,5% – Creșterea costurilor cu forța de muncă.
  • 20,8% – Creșterea prețului energiei electrice/combustibililor;
  • 11,9% – Creșterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate
  • 10% –  Creșterea concurenței neloiale.

Impactul creșterii prețului la energia electrică/combustibili asupra activității întreprinderii

  • 53,2% – Creșterea semnificativă a costurilor operaționale; 
  • 18,6% -Societatea suportă creșterea costurilor pentru a menține prețul produselor/serviciilor;
  • 6% – Am hotărât înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic;
  • 9,9% – Am redus volumul producției;
  • 3,1% – Am decis instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie proprie.

Pentru 3,9% din companii nu există impact în costurile finale.

Perspectivele economice ale antreprenorilor pentru următoarele șase luni rămân pesimiste, peste jumătate dintre aceștia anticipând un recul al activității. Mai exact, 30,2% dintre respondenți prevăd o scădere moderată, în timp ce 23,3% se așteaptă la o diminuare semnificativă a afacerilor. De asemenea, 27,9% dintre firme estimează că activitatea lor va stagna, 9,30% nu pot evalua evoluția viitoare și doar 9,30% mizează pe o creștere moderată. Niciunul dintre antreprenorii chestionați nu a indicat posibilitatea unei creșteri semnificative în perioada următoare.

În ceea ce privește politica de personal, majoritatea companiilor încearcă să mențină stabilitatea echipei, 55,8% dintre respondenți afirmând că vor păstra numărul actual de angajați. Cu toate acestea, intențiile de disponibilizare le depășesc net pe cele de recrutare: 15,5% dintre firme intenționează să renunțe la un angajat, 14% vor disponibiliza între 2 și 4 persoane, 3,9% vor reduce personalul cu 5 până la 7 angajați, iar 2,3% vor efectua peste 10 disponibilizări. De cealaltă parte, doar 6,2% dintre societăți plănuiesc să facă o nouă angajare, iar 2,3% au în plan recrutarea a 2 până la 4 salariați.

Pentru stimularea pieței muncii și menținerea locurilor de muncă, antreprenorii indică drept principală soluție susținerea formării profesionale continue, măsură menționată de 42,6% dintre aceștia. În topul opțiunilor urmează mecanismele de sprijin direct pentru evitarea concedierilor, respectiv subvenționarea programului Kurzarbeit (25,6%) și subvenționarea șomajului tehnic (22,5%). Totodată, mediul de afaceri propune susținerea creșterii salariale pentru angajații calificați pe cheltuiala firmei (20,2%), simplificarea procedurilor pentru ucenicie (17,8%) și reducerea birocrației la angajarea personalului non-UE (16,3%).

Principalele 3 măsuri pe care viitorul Guvern trebuie să le ia pentru susținerea IMM-urilor

  • 68,20% Reducerea impozitării pe forța de muncă;
  • 56,60% Reducerea impozitului pe dividende la 5%;
  • 43,40% Acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri; 
  • 41,90% Reducerea prețului la energia electrică;
  • 34,10% Compensarea creșterii prețului la combustibili;
  • 26,40% Debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare;
  • 20,20% Facilitarea de garanții, prin FNGCIMM, pentru accesarea creditelor bancare.