Estonia, dezvăluie Financial Times, se pregătește pentru o eventuală confruntare cu forțele de la Kremlin. Pentru Tallinn, „decența NATO nu funcționează”. Și serviciile secrete din Berlin sunt, la rândul lor, în alertă, scrie La Repubblica într-o analiză.

Două alerte, primite luni din Tallinn și Berlin, prefigurează un atac din partea Rusiei care ar putea fi lansat nu la scară largă împotriva NATO, ci la o scară mult mai redusă împotriva unei țări baltice. Dar acea agresiune militară „minimă” riscă să aibă consecințe politice mult mai devastatoare, în primul rând sfâșiind NATO.

Și astăzi, poate nu întâmplător, a fost dezvăluită știrea că, pe 12 octombrie, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, Alexus Grynkewich, va prezenta o strategie pentru o victorie rapidă în cazul unui atac rus pe flancul estic.

Potrivit Bloomberg, NATO ar bloca o eventuală incursiune „folosind o combinație de forțe terestre și alte resurse prevăzute de inițiativa de descurajare pentru flancul estic al Alianței”.

Planul ar prevedea, printre altele, utilizarea unor drone cu cost redus, a unor sisteme cu echipaj redus și a unor sisteme de țintire asistate de IA.

Consolidarea flancului estic pare, de asemenea, o modalitate de a restabili puterea de descurajare a NATO, puternic erodată de dezangajarea ostentativă a SUA.

Între timp, Estonia își deplasează în mod constant trupele mai aproape de granița cu Rusia și achiziționează rachete cu rază medie de acțiune și alte arme capabile să lovească în adâncul țării lui Vladimir Putin.

O mișcare care vine ca răspuns la incursiunile dronelor rusești înregistrate din ce în ce mai frecvent în țara baltică. Dar care reflectă, de asemenea, temerea că un atac militar din partea Rusiei ar putea avea loc în următorii doi sau patru ani. Financial Times, care citează surse militare și de informații estoniene, relatează și un detaliu îngrijorător.

Tallinn este convinsă că Moscova nu dorește să atace NATO, ci doar Estonia, și că puterea de descurajare exercitată în prezent de Alianța Atlantică nu mai este suficientă pentru a-l ține pe Putin sub control. Descurajarea – un pilon al puterii NATO – „nu funcționează”, a declarat o sursă militară pentru cotidianul financiar.

Temerile Berlinului

Între timp, de la Berlin a venit o avertizare similară din partea șefului serviciilor secrete externe BND, Martin Jaeger. „Germania riscă să fie târâtă într-un conflict armat cu Rusia.

Atacul de la Leipzig (unde, pe 4 august, au fost găsite două drone încărcate cu exploziv, n.r.) este doar un exemplu”. Potrivit fostului ambasador în Ucraina, Germania a devenit o țintă privilegiată a Moscovei deoarece „este unul dintre principalele obstacole în calea ambițiilor hegemonice rusești în Europa”.

Jaeger este convins, mai ales, că, în acest moment, „Putin a depășit punctul în care ar putea renunța la presiunile asupra Ucrainei fără a-și pune în pericol propria putere internă”.

Șeful serviciilor secrete germane nu vede, deocamdată, riscul unui atac militar la scară largă asupra Europei. Dar „există posibilitatea, mai ales în țările baltice, ca Rusia să lanseze mici atacuri militare”. Și ne aflăm deja, potrivit diplomatului german, „într-un război ascuns” al Rusiei împotriva Europei, așa cum o demonstrează provocările zilnice la frontierele poloneze și baltice, dar și atacurile hibride, precum atentatul eșuat de la Leipzig.

Orașul Narva în vizor. Populația de aici e în mare parte rusofonă

Estonia, care nu dispune de o aviație militară proprie și trebuie să se bazeze pe NATO pentru apărarea aeriană, își modifică astfel strategia și a trecut oficial, începând din luna mai, la o „apărare activă”.

Comandantul Primei Brigăzi estoniene, colonelul Tarmo Kundla, a explicat pentru Ft că „trebuie să începem de la graniță și să câștigăm încă din primele bătălii”. Unitatea sa, cea mai mare din țara baltică, se mută de la Tapa la Jõhvi, la 50 de kilometri de granița cu Rusia.

Temerile se referă, în special, la posibilitatea ca Moscova să încerce să cucerească, de exemplu, orașul de frontieră Narva, a cărui populație este în mare parte rusofonă.

Putin critică vehement de ani de zile presupusele politici anti-ruse pe care guvernele baltice le-ar impune minorităților sale – minciunile tipice pe care le-a folosit ca pretext și pentru a invada Donbassul ucrainean în 2014.

Cucerirea chiar și numai a orașului Narva, susține o sursă militară, ar putea servi la testarea loialității NATO și la încercarea de a o diviza.