Tarifele la energie pentru perioada următoare vor crește cel mai probabil moderat, cu până la 10%, estimează secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. Declarația vine după ce Hidroelectrica a anunțat că majorează din octombrie prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen, impactul estimat asupra prețului final fiind de aproximativ 7%.

„Creşterea anunţată astăzi este în jur de 7%. Noi aşa am estimat, dar nu avem toate datele aşa cum le au furnizorii, care sunt companii private. (…) Creşteri de tarife, cel mai probabil moderate, vor fi de până în 10% pentru perioada următoare. Aici trebuie văzut de la caz la caz şi trebuie să aşteptăm anunţurile acestor furnizori”, a declarat Cristian Buşoi, marţi, la finalul şedinţei Comandamentului Energetic de la sediul Transelectrica.

Secretarul de stat a explicat că facturile consumatorilor casnici au fost influenţate şi de consumul mai ridicat din această vară, pe fondul temperaturilor foarte ridicate şi al utilizării aparatelor de aer condiţionat.

„Sigur că ne uităm la creşterile de tarife, pentru că toate cele legate de facturi depind de consumul fiecăruia. Sunt şi creşteri de facturi, pentru că, fiind o vară foarte călduroasă, consumatorii casnici, fiindcă spre ei ne uităm în primul rând, vor avea facturi puţin mai mari, pentru că şi consumul a fost mai mare”, a spus Buşoi.

Hidroelectrica majorează prețul energiei active din octombrie

Hidroelectrica a anunţat luni că, începând cu luna octombrie 2026, preţul energiei active pentru clienţii noi şi pentru contractele care ajung la termen va creşte de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh.

Majorarea este de aproximativ 13% la nivelul preţului energiei active, însă compania estimează că impactul asupra preţului final plătit de consumator va fi de aproximativ 7%, în funcţie de zona de distribuţie.

Compania precizează că ajustarea preţului se situează sub nivelul cumulat al inflaţiei din perioada în care tariful său a fost menţinut neschimbat.

Hidroelectrica subliniază că noul tarif se aplică doar clienţilor noi şi contractelor care ajung la termen şi nu are caracter retroactiv.

Seceta și oprirea reactoarelor au pus presiune pe piața de energie

Buşoi a legat posibilele scumpiri din această toamnă de efectele cumulate ale secetei asupra producţiei hidro şi ale opririi reactoarelor de la Cernavodă asupra disponibilităţii energiei pe piaţă.

„Ne aşteptăm ca toată această perioadă de secetă, de reducere de producţie şi mai ales de închidere a reactoarelor, care a însemnat un minus de 900 de MW din contracte bilaterale la preţ fix, compensate cu cumpărări de pe Piaţa Zilei Următoare din România şi din regiune, să se regăsească în tarifele din această toamnă”, a explicat secretarul de stat.

Hidroelectrica a arătat, la rândul său, că anul hidrologic 2026 a fost unul deficitar începând din aprilie, situaţia agravându-se din iunie. Pe aproape toate amenajările importante, debitele au coborât sub jumătate din mediile multianuale.

Situaţia este deosebit de importantă pentru companie în condiţiile în care Porţile de Fier reprezintă aproximativ 40% din energia totală produsă de Hidroelectrica.

În iulie şi august, debitele medii pe Dunăre au ajuns la doar 39,7%, respectiv 36,1% din mediile multianuale, potrivit companiei. Hidroelectrica spune că acestea se află în continuare la minime istorice, sub 1.400 mc/s.

Prețurile angro au ajuns la circa 900 lei/MWh

Presiunea asupra preţurilor este amplificată şi de evoluţia pieţei angro de energie.

Potrivit Hidroelectrica, preţurile pentru energia în bandă aferentă trimestrului IV din 2026 şi trimestrului I din 2027 au ajuns la aproximativ 900 lei/MWh.

În acelaşi timp, preţul apei uzinate utilizat în calculul costurilor de producţie ale Hidroelectrica a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, începând din iunie 2026, ca urmare a modificării mecanismului de contribuţii aplicabile energiei electrice produse de companie.

Astfel, după o perioadă în care preţurile Hidroelectrica au rămas neschimbate, compania justifică majorarea prin creşterea costurilor, preţurile mai mari de pe piaţa angro şi condiţiile hidrologice nefavorabile care au redus producţia hidro.