Să faci haine preppy în 2027 nu este tocmai dificil. Să faci însă haine preppy care să nu pară o reconstituire a anilor ’90 este altceva. Tommy Hilfiger are o dificultate în plus: aproape toate piesele pe care moda le-a readus în ultimii ani, polo-ul, rugby shirt-ul, varsity jacket-ul, mocasinii, pantalonii chino, șapca de baseball,  fac deja parte din vocabularul său.

Așa că, pentru Spring/Summer 2027, designerul nu caută un vocabular nou. Schimbă gramatica celui pe care îl are.

Prezentată la The Plaza Hotel din New York, colecția pornește de la garderoba americană care a construit Tommy Hilfiger în ultimele patru decenii și începe să îi desfacă regulile. Cămășile devin enorme, pantalonii cad mult peste linia clasică a corpului, sacourile sunt puse peste tricouri rugby, iar șepcile și bucket hats apar inclusiv lângă rochii fluide. The Plaza are, de altfel, și o semnificație personală: Hilfiger a locuit acolo cu familia sa, iar revenirea a transformat unul dintre simbolurile eleganței newyorkeze în decorul unei colecții pe care brandul o numește „Plaza Prep”.

Dar ceea ce se vede pe podium este mai interesant decât o simplă revenire la preppy.

Preppy-ul nu mai trebuie să fie cuminte

Uniforma preppy are, prin definiție, ceva foarte ordonat. Cămașa este băgată în pantaloni, sacoul are proporția potrivită, cravata este acolo unde trebuie, iar culorile se încadrează într-un repertoriu destul de previzibil.

La Tommy Hilfiger SS 2027, toate aceste elemente există. Numai că ordinea lor este perturbată.

Un blazer bleumarin cu nasturi aurii este pus peste un top sport cu dungi roșii, albe și bleumarin, alături de shorts kaki extrem de scurți, șosete închise și mocasini. În altă parte, un sacou clasic în carouri vine peste un rugby shirt roșu și pantaloni bej foarte largi. O cămașă bleu este purtată cu o cravată tricotată care pare aproape desfăcută, pantaloni verzi supradimensionați și sneakers.

Piesele sunt familiare. Felul în care sunt purtate este cel care le scoate din zona de uniformă.

Și există ceva foarte actual tocmai în această aparentă lipsă de efort. Nu mai este vorba despre a arăta impecabil, ci despre a avea suficiente haine bune încât să îți permiți să nu le porți impecabil.

Proporțiile fac mare parte din treabă

Dacă scoți culoarea și logo-urile din ecuație, una dintre cele mai importante schimbări ale colecției este proporția.

Pantalonii masculini devin largi și moi. Sacourile coboară mult peste șolduri. Cămășile par împrumutate cu una sau două mărimi mai mari. În partea opusă apar shorts foarte scurți și polo-uri micșorate. Brandul confirmă, de altfel, că a lucrat deliberat cu această alternanță dintre volume oversized și proporții reduse.

Contrastul funcționează foarte bine în womenswear.

O cămașă amplă cu dungi albastre este purtată cu shorts galben-pal, bucket hat verde, șosete și loafers. O jachetă varsity bleumarin cade peste o cămașă albă și pantaloni verzi perfect croiți. În alt look, un blazer masculin este asociat cu pantaloni color-block roșu, alb și bleumarin.

Niciuna dintre combinații nu încearcă să redefinească radical garderoba. În schimb, modificarea proporțiilor face ca niște piese pe care le cunoaștem de ani întregi să pară din nou relevante.

Garderoba feminină și cea masculină încep să se amestece

Colecția devine și mai interesantă atunci când privești simultan look-urile masculine și feminine.

Aceleași cămăși Oxford, cravate, carouri, rugby shirts, șepci și sacouri trec dintr-o garderobă în cealaltă. Nu există însă impresia unei colecții unisex în sensul clasic. Femeile și bărbații nu sunt îmbrăcați identic. Mai degrabă folosesc aceeași cutie cu haine.

Ea poate lua blazerul. El poate lua geanta enormă. Ea poate purta pantalonii largi. El poate apărea în bermude plisate și mocasini.

Unul dintre look-urile feminine rezumă foarte bine ideea: blazer bleumarin, cămașă albă lungă, fustă plisată roșie, șapcă bej și sandale aproape delicate. Partea de sus ar putea veni dintr-o garderobă masculină de colegiu american, partea de jos schimbă complet registrul.

Colecția nu insistă asupra ideii. Și tocmai de aceea funcționează.

Roșu, alb și albastru primesc puțină concurență

Tommy Hilfiger fără roșu, alb și bleumarin ar fi aproape un exercițiu inutil. Sunt culorile care au devenit atât de legate de brand încât funcționează uneori înaintea logo-ului.

Ele domină și SS 2027, dar paleta se lărgește.

Verdele apare constant, de la pantaloni și polo-uri până la fuste plisate. Intră apoi galbenul pal, bleu-ul și tonurile de somon. Brandul spune că a vrut să actualizeze paleta tradițională tocmai prin introducerea acestor culori mai vii.

Un ansamblu construit din panouri crem, somon și bleu este poate cea mai clară demonstrație. Nu are nevoie să fie acoperit de logo-uri pentru a arăta Tommy Hilfiger. Culorile și aerul sportiv fac deja treaba.

În altă parte, verdele intens al unui polo este pus peste roz pal și pantaloni galben unt. Combinația ar putea deveni ușor prea dulce, dar blazerul bleumarin și sneakers albi o readuc în teritoriul familiar al brandului.

Tartanul revine, dar nu ca uniformă de colegiu

Carourile sunt peste tot.

Apar pe sacouri, bucket hats, cămăși, bermude și genți construite aproape ca niște colaje textile. Uneori sunt ordonate. Alteori mai multe versiuni de tartan sunt puse una lângă alta până când referința clasică începe să semene mai degrabă cu patchwork.

Un look masculin combină o cămașă realizată din mai multe carouri cu bucket hat în același registru și bermude gri. Altul suprapune o cămașă în carouri, o cravată tricotată și o parka gri peste denim larg.

Rezultatul nu mai are mare lucru din imaginea studentului perfect de Ivy League.

Mai degrabă pare garderoba lui după câțiva ani petrecuți în New York.

Cea mai interesantă contradicție apare la rochii

Printre toate sacourile, polo-urile și pantalonii chino, unele dintre cele mai bune look-uri sunt cele în care limbajul sportiv ajunge lângă haine evident mai delicate.

O rochie lungă din material satinat alb este purtată cu o șapcă albă și sneakers. O altă apariție, într-un bleumarin-verde foarte închis, cade liber pe corp și este asociată cu bucket hat și pantofi sport albi.

Dacă stylingul ar fi diferit, ambele ar putea deveni rochii de seară.

Hilfiger le refuză însă această destinație.

Aici se vede poate cel mai bine ideea întregii colecții: categoria unei haine nu mai spune automat și unde trebuie purtată. O rochie din mătase poate exista lângă sneakers. Un sacou poate veni cu shorts. O cămașă Oxford poate aluneca de pe umăr.

Nu pentru efect, ci pentru că garderoba reală funcționează tot mai mult așa.

Arhiva apare fără să transforme show-ul într-o retrospectivă

La 40 de ani de la construirea universului Tommy Hilfiger, ar fi fost foarte ușor ca întoarcerea la propriile coduri să devină nostalgică.

Colecția merge până la arhivă, dar nu rămâne acolo.

Un exemplu foarte direct este rochia albă lungă acoperită de text albastru. Imprimeul reia celebra campanie din Times Square din anii ’80, prin care Hilfiger se poziționa provocator alături de marii designeri americani ai momentului. Vogue a remarcat-o drept una dintre referințele de arhivă mai puțin evidente ale colecției.

Pe podiumul din 2026, însă, imaginea nu este tratată ca o piesă de muzeu. Rochia vine cu sneakers albi, iar mesajul istoric devine pur și simplu suprafața unei haine contemporane.

Aceeași strategie apare în rugby shirts, jachetele inspirate de sailing și tartanurile asociate perioadei în care Hilfiger devenea unul dintre numele definitorii ale modei americane.

Arhiva este acolo pentru cine o recunoaște. Colecția trebuie să funcționeze și pentru cine nu o recunoaște.

The Plaza face parte din poveste

Alegerea The Plaza Hotel nu putea fi neutră.

Este una dintre acele adrese newyorkeze care vin deja cu propriul cod vestimentar imaginar: lux, tradiție, Upper East Side, servicii impecabile și o anumită idee despre cum ar trebui să arate eleganța.

Hilfiger a locuit aici cu familia sa, iar revenirea pentru Spring 2027 a fost prezentată chiar de designer ca o întoarcere într-un spațiu personal. Gigi Hadid a deschis show-ul, Romeo Beckham a purtat ultimul look, iar prezentarea s-a încheiat cu un performance al artistei Slayyyter.

Dar mai interesant decât lista de invitați este contrastul creat de spațiu.

Într-un hotel care reprezintă aproape caricatural ideea de eleganță clasică americană, modelele trec în pantaloni prea largi, bucket hats, șosete cu mocasini, cămăși șifonate, sneakers și rugby shirts.

The Plaza oferă regulile.

Hainele sunt cele care aleg să nu le respecte.

Tommy Hilfiger nu are nevoie de un alt ADN

Spring 2027 nu încearcă să demonstreze că Tommy Hilfiger poate deveni alt brand. Poate că asta ar fi fost, de fapt, cea mai puțin interesantă variantă.

Totul este încă acolo: roșul, albul și bleumarinul, polo-ul, cămașa Oxford, rugby shirt-ul, blazerul cu nasturi aurii, tartanul, chinos, varsity jacket-ul, șapca și logo-ul.

Diferența este că piesele nu mai vin cu instrucțiuni.

După câteva sezoane în care moda a tratat ideea de a te îmbrăca „corect” aproape ca pe o disciplină, croieli perfecte, culori controlate și garderobe construite până la ultimul detaliu, Tommy Hilfiger propune ceva mai puțin rigid.

Nu renunță la clasic.

Îl lasă să se șifoneze puțin.

Iar pentru un brand care și-a construit patru decenii de identitate din uniforma americană, poate că acesta este cel mai simplu mod de a o face să pară din nou tânără.