SUA și Europa somează regimul lui Putin să oprească violențele sexuale comise în Ucraina

SUA şi Europa au cerut luni Rusiei să oprească violenţele sexuale presupuse a fi comise de armata sa şi de către susţinătorii săi în Ucraina în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, organizată de Albania, în timp ce Moscova a denunţat acuzaţii fără fundament.

„Rusia trebuie să ia măsuri în cadrul armatei sale şi al susţinătorilor săi pentru a respecta” Rezoluţia 1820 a ONU cu privire la violenţele sexuale, adoptată în 2008, care interzice să se facă din acestea o armă de război, a declarat ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield.

„Revine Rusiei responsabilitatea să stopeze violurile, violenţele şi atrocităţile comise de soldaţii săi. Revine Rusiei să pună capăt acestui război atroce neprovocat împotriva poporului ucrainean”, a insistat diplomataul american.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat şi el  „atrocităţi” comise de Rusia. „Aceste crime vor fi pedepsite”,  „avem nevoie de probe” şi  „vom ajuta la strângerea lor”, a spus înaltul oficial european.

Acesta a denunţat cu vehemenţă „responsabilitatea unică” a Moscovei în criza alimentară provocată de războiul rusesc, moment în care ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a părăsit sala, fiind înlocuit de un adjunct.

În prealabil, diplomatul rus dezminţise abuzurile sexuale de care sunt acuzate forţele armate ruseşti, numindu-le „minciuni”.

„Acuzaţiile de violenţe sexuale împotriva armatei ruse au devenit repetitive, dar nicio probă nu a fost furnizată”, a spus Vasili Nebenzia. „Fiţi mai prudenţi căci nu există nici o probă a acestor afirmaţii ale Kievului”, a adăugat diplomatul, adresându-se reprezentanţilor ţărilor occidentale.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţa, a acuzat, de asemenea, armata rusă de comiterea de violenţe sexuale în ţara sa, evocând o voinţă a Moscovei de a face să le dispară urmele. El a cerut să se găsească o soluţie la „ocuparea de către Rusia a unui loc permanent sovietic” în Consiliul de Securitate. „Cu cât mai devreme, cu atât mai bine!” şi „avem nevoie de un Consiliu credibil”, a pledat diplomatul ucrainean.

Totodată, mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate au denunţat recurgerea la violenţe sexuale, care pot constitui crime de război, potrivit dreptului internaţional. China a cerut ca orice alegaţie să facă obiectul unei anchete bazate pe fapte.

Relevând că „femeile constituie cea mai mare parte a presupuselor victime”, Pramila Patten, reprezentanta specială pentru problema violenţelor sexuale în conflicte pe lângă Consiliul de Securitate, a cerut „să se aibă grijă ca amnistiile pentru crimele de violenţă sexuală să fie interzise în mod explicit” în orice acord de pace eventual şi viitor.