Aproape 8 din 10 localități din România au pierdut populație în perioada 2016–2025, iar 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu își pot acoperi nici măcar salariile din venituri proprii. În plus, 120 de orașe nu mai ating pragul de populație prevăzut pentru rangul lor, arată un studiu realizat de Funky Citizens privind reforma arhitecturii administrative a României.

Analiza, care acoperă 3.181 de unități administrativ-teritoriale, arată că actuala organizare administrativă nu mai reflectă schimbările demografice și economice din ultimii ani. România are astăzi 2.862 de comune, 216 orașe, 103 municipii și 41 de județe, într-o structură administrativă stabilită în mare parte în 1968.

Potrivit studiului, populația a scăzut în 2.490 de UAT-uri între 2016 și 2025. În același timp, 613 unități administrativ-teritoriale nu mai ating pragul de populație prevăzut de lege pentru rangul pe care îl au. Dintre acestea, 441 sunt comune, 120 sunt orașe și 52 sunt municipii.

Autorii subliniază că aceste praguri nu reprezintă o listă de localități care ar trebui desființate. Ele sunt repere pentru evaluarea situației actuale și trebuie analizate împreună cu alte criterii.

Aproape o treime dintre primării nu își pot acoperi salariile din venituri proprii

Problemele financiare sunt o altă componentă importantă a diagnosticului. În 2025, 30,9% dintre UAT-uri nu își puteau plăti nici salariile din venituri proprii. Doar 462 de unități, adică mai puțin de 15% din total, reușeau să acopere atât cheltuielile de personal, cât și bunurile și serviciile necesare funcționării curente.

Situația diferă în funcție de dimensiunea și poziția localităților. În cazul comunelor mici, costurile aparatului administrativ sunt greu de susținut dintr-o bază redusă de venituri. În schimb, la orașele mari, o parte din problemele de viabilitate fiscală țin de modul în care sunt înregistrate cheltuielile pentru personalul din educație și sănătate.

Studiul mai arată că 66 dintre cele 216 orașe au fost neviabile financiar în fiecare an, începând din 2018. În total, doar 132 de UAT-uri au reușit să fie viabile în fiecare an din perioada analizată.

România recuperează decalajul față de UE, dar creșterea este concentrată

Dezvoltarea economică este concentrată în jurul câtorva poli urbani. PIB-ul pe locuitor al României a crescut de la 58% din media Uniunii Europene în 2016 la 77% în 2024. Cu toate acestea, 13 județe se află încă sub jumătate din media europeană.

În regiunea București-Ilfov, PIB-ul pe locuitor a ajuns la 181% din media UE în 2023, în timp ce regiunea Nord-Est se situa la 47%. Potrivit autorilor, în fiecare regiune există, în general, un singur județ care susține creșterea economică.

Studiul atrage atenția și asupra schimbărilor de pe piața muncii. Industria auto a pierdut peste 73.000 de locuri de muncă față de vârful din 2018, iar în 68 de UAT-uri un singur angajator concentrează peste un sfert din numărul salariaților.

În acest context, autorii susțin că reorganizarea administrativă ar trebui să țină cont de piețele muncii și de legăturile economice dintre localități, nu doar de numărul de locuitori.

Opt hărți regionale diferite și miza fondurilor europene

O altă problemă identificată este lipsa unei organizări regionale unitare. Statul folosește cel puțin opt hărți regionale pentru domenii precum dezvoltarea, justiția, finanțele, drumurile, apele, situațiile de urgență, energia și statistica. Acestea au sedii în 22 de orașe și nu coincid între ele.

Problema devine importantă și în perspectiva viitorului buget european. Pentru perioada 2028–2034, România ar urma să beneficieze de 60,2 miliarde de euro, potrivit propunerii Comisiei Europene, printr-un singur Plan de Parteneriat Național și Regional.

Funky Citizens avertizează că România are nevoie de un nivel regional capabil să reprezinte interesele teritoriilor în negocierile privind alocarea fondurilor. În lipsa unei astfel de structuri, există riscul ca resursele să ajungă în continuare în principal în Capitală și în regiunile deja dezvoltate.

Studiul nu propune o nouă hartă administrativă, ci un diagnostic bazat pe date publice pentru toate cele 3.181 de UAT-uri. Autorii susțin că reforma nu ar trebui să se limiteze la comasarea comunelor mici, ci să includă și orașele, județele și nivelul regional.

Concluzia analizei este că principalul argument pentru reorganizare ar trebui să fie creșterea capacității administrative – de la atragerea și implementarea investițiilor până la furnizarea serviciilor publice. Economiile la buget nu ar trebui să fie criteriul principal, iar o reorganizare fără investiții riscă să însemne doar reducerea unor costuri, fără îmbunătățirea serviciilor pentru locuitori.