România este unul dintre cei mai importanți aliați ai Statelor Unite pe flancul estic al NATO și are potențialul de a deveni un pilon economic și energetic al regiunii Mării Negre, însă instabilitatea politică și schimbările frecvente ale legislației afectează capacitatea țării de a atrage noi investiții americane, arată un raport publicat de think tank-ul republican Heritage Foundation.

Documentul, intitulat „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region” și semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim, analizează relațiile dintre Washington și București din perspectiva cooperării economice, energetice, diplomatice și militare.

Autorii susțin că România a devenit unul dintre cei mai constanți aliați ai Statelor Unite în regiune și că poziția sa geografică, la Marea Neagră și la granița cu Ucraina, îi conferă o importanță strategică deosebită.

România, un aliat important pentru SUA la Marea Neagră

Potrivit Heritage Foundation, România are o orientare pro-occidentală constantă și s-a remarcat prin integrarea militară cu Statele Unite și NATO.

Raportul amintește inclusiv deciziile Bucureștiului de a limita accesul furnizorilor considerați nesiguri la infrastructura 5G și de a privilegia tehnologii și echipamente provenite din Statele Unite și din state aliate.

Autorii consideră că această apropiere trebuie extinsă și în zona economică.

„Pregătirea militară nu poate exista într-un vid economic” este una dintre ideile centrale ale raportului.

Heritage Foundation apreciază că reziliența României și securitatea regiunii Mării Negre depind nu doar de prezența militară a NATO, ci și de consolidarea economiei, a infrastructurii și a independenței energetice.

Comerțul româno-american a atins niveluri record

Relațiile economice dintre cele două țări au cunoscut o evoluție importantă în ultimii ani.

Potrivit raportului, exporturile românești către Statele Unite au ajuns la aproximativ 6,4 miliarde de dolari, ceea ce face din SUA a 15-a cea mai importantă piață de export pentru România și cea mai mare piață din afara Uniunii Europene.

În sens invers, exporturile americane către România sunt estimate la aproximativ 3 miliarde de dolari și includ în special utilaje, echipamente pentru transport și sisteme de apărare.

SUA reprezintă, de asemenea, cel mai important investitor non-UE în România, cu un stoc de investiții străine directe de peste 9 miliarde de dolari, potrivit Heritage Foundation.

Aceste investiții susțin direct peste 120.000 de locuri de muncă în România, o mare parte fiind concentrate în sectoare tehnologice și cu valoare adăugată ridicată.

Cu toate acestea, raportul avertizează că investițiile americane de tip „greenfield”, respectiv proiectele care presupun construirea unor activități noi, au încetinit.

Schimbările legislative, printre principalele obstacole pentru investitorii americani

Heritage Foundation identifică drept una dintre principalele probleme pentru companiile americane lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri.

Autorii critică schimbările frecvente și uneori neașteptate ale legislației, inclusiv modificări privind taxarea companiilor, regimul microîntreprinderilor și contribuțiile sociale.

Pentru investitori, aceste schimbări generează costuri suplimentare și fac mai dificilă planificarea pe termen lung.

Raportul menționează și instabilitatea politică, incertitudinea guvernamentală și utilizarea unor măsuri legislative pe termen scurt drept factori care afectează climatul investițional.

Heritage Foundation consideră că România trebuie să își îmbunătățească sistemul judiciar, să consolideze lupta împotriva corupției, să reducă rigiditățile de pe piața muncii și să continue modernizarea sectorului financiar.

În acest context, autorii susțin că Washingtonul poate încuraja Bucureștiul să accelereze reformele economice și să creeze un mediu mai atractiv pentru capitalul privat american.

Energia, una dintre principalele oportunități

Raportul acordă o atenție importantă sectorului energetic, pe care îl consideră una dintre principalele zone în care cooperarea dintre România și Statele Unite poate fi extinsă.

Unul dintre proiectele menționate este dezvoltarea energiei nucleare prin utilizarea tehnologiei americane pentru reactoare modulare mici (SMR) la Doicești.

Heritage Foundation amintește sprijinul oferit proiectului prin instituții financiare americane, precum U.S. International Development Finance Corporation și Export-Import Bank.

Autorii consideră că România poate deveni un punct de plecare pentru dezvoltarea tehnologiei nucleare americane în regiune și susțin că energia nucleară poate contribui la independența energetică și la transformarea României într-un furnizor regional.

O altă oportunitate majoră este reprezentată de exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

Heritage Foundation apreciază că România poate deveni exportator net de energie și recomandă Statelor Unite să sprijine integrarea producției românești de gaze în proiectul Vertical Corridor, pentru consolidarea securității energetice în Balcani și Europa Centrală.

Raportul recomandă, de asemenea, finalizarea procesului privind vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către grupul american Carlyle, tranzacție care include rafinăria Petrotel din România.

România își consolidează rolul militar pe flancul estic

Pe plan militar, Heritage Foundation descrie România drept unul dintre principalii furnizori de securitate ai NATO în regiunea Mării Negre.

Raportul amintește investițiile realizate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, care urmează să fie transformată într-unul dintre cele mai importante huburi militare ale NATO.

Programul de modernizare, estimat la 2,5 miliarde de euro, include infrastructură pentru cazarea unui număr mare de militari și extinderea pistelor pentru operarea unor aeronave avansate, inclusiv F-35.

O altă componentă esențială este baza Deveselu, unde se află sistemul american Aegis Ashore destinat apărării împotriva rachetelor balistice.

Autorii evidențiază și contribuția României la grupul NATO de combatere a minelor din Marea Neagră, la structurile de prezență înaintată ale Alianței și la exercițiile militare internaționale.

România este prezentată drept un stat care își extinde treptat rolul de „security provider” în NATO, inclusiv prin participarea la misiuni de apărare maritimă, instruirea piloților ucraineni pe F-16 și găzduirea unor exerciții NATO.

F-16, F-35, HIMARS și Abrams, printre programele de modernizare evidențiate

Heritage Foundation enumeră principalele programe prin care România își modernizează forțele armate.

Țara și-a extins flota de F-16 la 49 de aeronave și a contractat 32 de avioane F-35, primele livrări fiind așteptate începând din 2030.

România a achiziționat, de asemenea, sisteme HIMARS, obuziere autopropulsate K9, tancuri M1A2 Abrams, vehicule blindate Piranha 5 și drone Bayraktar TB2.

În domeniul apărării antiaeriene, raportul menționează achiziția unei noi baterii Patriot și dezvoltarea capacităților de combatere a dronelor.

Autorii subliniază că aceste investiții au devenit cu atât mai importante după ce drone utilizate în atacurile rusești asupra Ucrainei au ajuns în repetate rânduri în apropierea sau pe teritoriul României.

Heritage Foundation recomandă administrației de la Washington să sprijine mai activ rolul României de furnizor de securitate în cadrul NATO.

Printre propuneri se numără extinderea contribuției românești la forțele NATO de pe flancul estic, continuarea exercițiilor comune și sprijinirea dezvoltării unor capabilități militare care sunt deficitare în regiune.

Raportul recomandă inclusiv ca România să își extindă participarea la forțele NATO din Polonia, astfel încât să permită Marii Britanii să își concentreze mai multe trupe în zona baltică.

România și revenirea în Visa Waiver

Un capitol important al raportului este dedicat cooperării juridice și obiectivului României de a reveni în programul american Visa Waiver.

Heritage Foundation amintește că administrația Biden desemnase România pentru Visa Waiver în ianuarie 2025, însă administrația Trump a suspendat această decizie în martie și a anulat-o în mai 2025, invocând necesitatea protejării integrității programului și a securității frontierelor.

Potrivit raportului, rata de refuz pentru vizele nonimigrante în cazul României a fost de 8,41% în anul fiscal 2025, peste pragul de 3% prevăzut pentru accesul în Visa Waiver.

În același timp, rata de depășire a perioadei legale de ședere a scăzut de la 3,75% în 2022 la 1,01% în 2024.

Autorii consideră că România trebuie să continue cooperarea cu autoritățile americane în domeniul securității frontierelor, combaterii criminalității organizate și traficului de persoane.

Raportul laudă participarea României la Enhanced Border Security Partnership și Automated Targeting System-Global, precum și cooperarea dintre autoritățile americane și române în cadrul Transnational Criminal Investigative Unit.

Washingtonul, îndemnat să sprijine reconstrucția Ucrainei prin România

O altă oportunitate strategică identificată de Heritage Foundation este implicarea României în viitoarea reconstrucție a Ucrainei.

Bucureștiul lucrează la crearea unei alianțe regionale pentru reconstrucția Ucrainei, iar autorii raportului consideră că Statele Unite ar trebui să se implice în acest demers.

România este considerată bine poziționată pentru a deveni un nod important pentru transportul materialelor și personalului destinat reconstrucției, datorită infrastructurii sale maritime și terestre.

Portul Constanța și conexiunile rutiere și feroviare cu Ucraina ar putea juca un rol important în acest proces.

Raportul citează o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia costurile totale ale reconstrucției Ucrainei sunt de aproximativ 588 de miliarde de dolari.

Recomandările Heritage Foundation pentru relația Washington-București

În concluzie, Heritage Foundation formulează patru direcții principale pentru politica SUA față de România.

Washingtonul ar trebui să sprijine România în transformarea sa într-un furnizor regional de energie, inclusiv prin dezvoltarea gazelor din Neptun Deep și integrarea acestora în Vertical Corridor.

Statele Unite ar trebui să susțină extinderea rolului României de furnizor de securitate în cadrul NATO și să continue cooperarea militară și exercițiile comune.

În plan economic, administrația americană este îndemnată să încurajeze Bucureștiul să adopte reforme pro-piață și să creeze un climat mai predictibil pentru investițiile private.

În fine, raportul recomandă consolidarea cooperării juridice și diplomatice dintre cele două state, inclusiv în cadrul inițiativelor Bucharest 9 și Three Seas Initiative și în pregătirea viitoarei reconstrucții a Ucrainei.

„România este un aliat american serios, cu o geografie strategică și o orientare transatlantică durabilă”, concluzionează autorii.

Potrivit acestora, interesul Statelor Unite este ca România să își transforme avantajele actuale – poziția strategică, cooperarea militară și potențialul energetic – în „putere durabilă, reziliență energetică și forță economică”.

Raportul avertizează însă că aceste obiective nu pot fi atinse fără reforme interne și un climat economic mai predictibil. Pentru Washington, concluzia Heritage Foundation este că o Românie mai prosperă și mai rezilientă economic ar reprezenta, în același timp, un aliat militar mai puternic și un factor suplimentar de descurajare a instabilității în regiunea Mării Negre.