Ieri, la ora 16.00, producţia instantanee a Hidroelectrica era de 242 de MW, cea mai mică înregistrată vreodată pentru o zi lucrătoare.

În 7 aprilie, Ziua de Paşti, producţia a fost puţin mai mică – 235 MW, dar vorbim despre o zi de sărbătoare în care nimeni nu lucra. Mai mult, atunci a fost doar o „sincopă” unică.

Totuși, în prezent, astfel de producţii la Hidroelectrica sunt uzuale în timpul zilei. De fapt, aşa cum se poate vedea în graficul alăturat, cam toată ziua, cât avem soare, Hidroelectrica stă la producţii de 250-350 MW şi abia seara urcă la 1.300 – 1.500 MW.

Ca să avem un ordin de comparaţie, o producţie de 240 MW la Hidroelectrica, la o capacitate instalată de 6.400 MW, înseamnă o utilizare de 3-4%. Asta înseamnă, efectiv, că cea mai mare companie a statului stă degeaba toată ziua. Un asemenea comportament nu a mai existat niciodată la Hidroelectrica, ca toate hidrocentralele să nu uzineze deloc o perioadă atât de lungă de timp.

Cauzele producției mici la Hidroelectrica

Această dinamică este determinată de doi factori principali.

Pe de o parte, aportul masiv al energiei fotovoltaice, care generează vârfuri de peste 3.000 MW ziua, acoperă o cotă semnificativă din cererea internă în orele însorite și creează un surplus de producție ieftină.

Pe de altă parte, debitele râurilor și ale Dunării se situează la niveluri foarte scăzute, constrângând operatorul să rezerve apa din acumulări pentru momentele de deficit sever, cum ar fi pentru iarnă, unde chiar prin strategia energetică naţională trebuie să asigure un grad minim de umplere a lacurilor de măcar 70%.

Şi ar mai fi un factor: nu am mai avut episoade de caniculă caracterizate prin consum mare, aşa încât ne „descurcăm” cu soare, gaz, cărbune şi importuri, fără să mai avem nevoie consistentă şi de apă.

Ca efect direct al acestor constrângeri hidrologice și de piață, termocentralele pe gaze (categoria „hidrocarburi”) se mențin în mod constant la niveluri de producție superioare celor ale Hidroelectrica pe parcursul zilei, înregistrând medii de circa 703 MW. Chiar şi cărbunele livrează constant 500-600 MW, rolul lui fiind reconsiderat acum, când ne aflăm în stare de alertă energetică datorată închiderii cu totul a Centralei Nucleare Cernavodă, care nu mai are apă pe Dunăre pentru răcirea nici măcar a unui reactor, din două.

Astfel, rolul de bază în acoperirea golurilor de sarcină din timpul zilei a fost preluat de sursele termice și solare, hidrocentralele fiind utilizate strict pentru reglajul de frecvență și acoperirea cererii din diminețile și serile fără producție solară.

Hidroelectrica era, până anul trecut, cea mai mare şi mai profitabilă companie a statului şi este listată la bursă cu un pachet de 10% din acţiuni.