Comisia Europeană a anunțat vineri opt noi proceduri de infringement împotriva României, după ce țara noastră nu a transpus directive europene la timp.

Comisia a solicitat statelor membre să transpună normele UE care îmbunătățesc structura pieței de energie electrică a Uniunii în ceea ce privește libera alegere a furnizorului și dreptul la partajarea energiei.

Directiva urmărește să consolideze poziția consumatorilor pe piața energiei electrice prin extinderea capacității acestora de a alege și de a schimba furnizorii, de a avea acces la oferte mai competitive și mai inovatoare și de a participa mai activ la sistemul energetic. Până în prezent, 18 state membre nu au notificat încă transpunerea integrală a acestor dispoziții în termenul legal.

România se regăsește printre țările care nu au comunicat transpunerea integrală a noilor norme.

Țările vizate: Belgia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia.

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către aceste state membre.

Comisia a solicitat statelor membre să transpună normele privind piața hidrogenului și a gazului decarbonizat.

Directiva a fost adoptată în 2024 ca parte a pachetului legislativ al UE privind hidrogenul și gazul decarbonizat. Ele actualizează normele privind piața gazelor naturale din UE privind gazele naturale. De asemenea, acestea introduc un cadru de reglementare pentru infrastructura dedicată hidrogenului. Normele vizează facilitarea adoptării gazelor regenerabile și cu emisii reduse de carbon, inclusiv a hidrogenului, asigurând în același timp securitatea aprovizionării și accesibilitatea energetică pentru toți cetățenii UE.

Statele membre trebuiau să notifice transpunerea directivei în legislația națională până la 5 august 2026.

România nu a notificat transpunerea integrală a directivei în termenul legal.

Până în prezent, doar Italia a notificat transpunerea integrală.

Țările vizate: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către 26 de state membre.

Comisia a solicitat statelor membre să pună în aplicare anumite dispoziții ale celei de-a șasea directive privind combaterea spălării banilor (AML).

Aceasta ar permite statelor membre să ofere acces la registrele beneficiarilor efectivi autorităților competente, organismelor de autoreglementare, entităților obligate și persoanelor cu un interes legitim. A șasea Directivă AML abordează în principal aspectele organizaționale și instituționale ale cadrului preventiv de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Punerea în aplicare treptată a celei de-a șasea directive AML este esențială pentru remedierea punctelor slabe din sistemul financiar al Uniunii și pentru a asigura că toate statele membre aplică în mod consecvent și eficient normele lor privind combaterea spălării banilor. Încrederea investitorilor și a publicului larg în piețele financiare depinde în mare măsură de un sistem de divulgare precis, care să asigure transparența în ceea ce privește structurile de proprietate efectivă și de control ale companiilor

Mai multe țări nu au notificat în mod complet măsurile naționale de transpunere.

Țările vizate: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România și Finlanda.

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere.

Comisia a solicitat statelor membre să transpună integral Directiva revizuită a UE privind combaterea traficului de persoane.

Revizuirea Directivei privind combaterea traficului de persoane introduce o incriminare mai strictă și oferă autorităților publice instrumente mai puternice pentru a investiga și a urmări penal noile forme de exploatare, inclusiv cele care au loc online, precum și pentru a asigura o asistență și un sprijin mai bune victimelor. Statele membre sunt acum obligate să instituie un mecanism național de orientare și să desemneze un punct focal pentru orientarea transfrontalieră a victimelor. De asemenea, acestea trebuie să numească coordonatori naționali pentru combaterea traficului de persoane, precum și să adopte și să actualizeze periodic planurile naționale de acțiune împotriva traficului de persoane. Până în prezent, 20 de state membre nu au comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere a directivei până la termenul stabilit de 15 iulie 2026.

România nu a trimis la timp.

Țările vizate: Belgia, Cehia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de încălcare a dreptului comunitar, trimițând scrisori de punere în întârziere.

Comisia solicită statelor membre să transpună integral includerea noilor substanțe psihoactive în definiția UE a termenului „drog”.

Directiva adaugă trei noi substanțe psihoactive (2-MMC, NEP și 4-BMC) la definiția UE a termenului „drog”. Aceasta înseamnă că aceste substanțe vor intra sub incidența normelor UE privind infracțiunile și sancțiunile penale pentru traficul ilicit de droguri, contribuind la armonizarea controalelor naționale, la consolidarea cooperării transfrontaliere în materie de aplicare a legii și a cooperării judiciare. Nouă state membre, inclusiv România, nu au comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere a directivei delegate a Comisiei până la termenul stabilit de 12 iulie 2026.

Țările vizate: Bulgaria, Croația, Cipru, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia.

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere.

Comisia solicită statelor membre să transpună integral noile drepturi care facilitează repararea bunurilor. Directiva încurajează consumul durabil, facilitând repararea produselor în locul înlocuirii acestora. Aceasta conferă consumatorilor dreptul de a solicita repararea unor produse precum smartphone-urile, mașinile de spălat sau frigiderele, chiar și după expirarea garanției legale. Producătorii trebuie să ofere servicii de reparații la un preț rezonabil, într-un termen rezonabil, și să furnizeze informații clare cu privire la serviciile lor de reparații. Astfel, directiva ajută consumatorii să economisească bani, să reducă deșeurile, să prelungească ciclul de viață al produselor lor și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

Mai multe țări nu au comunicat transpunerea completă a Directivei privind dreptul la reparare.

Țările vizate: Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia.

În plus, mai multe țări nu au comunicat transpunerea completă a Directivei delegate (UE) 2026/74 de modificare a Directivei privind dreptul la reparații. Directiva delegată extinde domeniul de aplicare al dreptului la reparare pentru a include sistemele de încălzire interioare de uz casnic, cum ar fi șemineele, încălzitoarele electrice portabile sau sistemele de încălzire prin pardoseală. Statele membre aveau termen până la 31 iulie 2026 să transpună directiva și directiva delegată în legislația lor națională. Până în prezent, 18 state membre nu au notificat Comisiei transpunerea completă a directivei, iar 18 state membre nu au notificat transpunerea completă a directivei delegate.

Țările vizate: Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia.

Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre.

Comisia solicită tuturor statelor membre să transpună integral noile norme menite să combată poluarea provenită de la instalațiile industriale.

Activitățile industriale joacă un rol esențial în economia UE, dar pot constitui, de asemenea, o sursă semnificativă de poluare, generând deșeuri și consumând cantități mari de energie. Din acest motiv, încă din 2010, fosta Directivă privind emisiile industriale (IED) a abordat efectele asupra mediului și sănătății umane ale peste 50 000 de instalații industriale, impunând utilizarea celor mai bune tehnici disponibile și respectarea intervalelor de nivel ale emisiilor. Directiva actualizată privind emisiile industriale și cele provenite din creșterea animalelor ridică ștacheta prin promovarea inovării și a transformării prin intermediul celor mai eficiente tehnici viabile de reducere a emisiilor. În special, aceasta înăsprește normele privind reducerea emisiilor, vizează reducerea utilizării substanțelor chimice periculoase și extinde domeniul de aplicare al fostei IED. În plus, consolidează drepturile publicului și creează un nou drept de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile aduse sănătății cauzate de poluarea ilegală. Statele membre aveau termen până la 1 iulie 2026 să transpună directiva actualizată.

Până în prezent, niciun stat membru nu a comunicat Comisiei transpunerea completă a directivei actualizate până la termenul stabilit.

Țările vizate: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.
Comisia Europeană a luat aceste măsuri împotriva mai multor state membre ale UE care nu au notificat Comisiei măsurile adoptate pentru transpunerea directivelor UE în legislația națională.

Termenul limită pentru transpunerea acestor directive a expirat recent.

Statele membre în cauză nu au transpus integral directivele UE.

Comisia le-a îndemnat să ia măsuri imediate pentru a-și alinia legislația la cerințele UE.

Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere acestor state membre, acordându-le două luni pentru a răspunde și a finaliza transpunerea directivelor.

În cazul în care nu vor face acest lucru, Comisia poate trece la etapa următoare și poate emite un aviz motivat.
Aceștia sunt primii pași dintr-o procedură de infringement, care poate duce în cele din urmă la suspendarea fondurilor europene.