Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv achitarea tuturor inculpaților din dosarul RCS&RDS, în care procurorii DNA au investigat presupusa mită de 3,1 milioane de euro legată de contractele pentru drepturile de televizare ale meciurilor din Liga 1. Printre cei achitați se numără fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, foști și actuali reprezentanți ai grupului Digi, precum și societățile implicate în dosar.

Decizia a fost pronunțată miercuri, 11 noiembrie 2026, după ce instanța supremă a respins ca nefondat apelul formulat de Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței Curții de Apel București din 25 noiembrie 2025. Judecătorii au menținut astfel soluția de achitare a tuturor inculpaților, pronunțată în primă instanță pe motiv că faptele penale de care aceștia erau acuzați nu există.

Hotărârea pune capăt unui proces început în 2017, în care trei dintre inculpați fuseseră condamnați inițial la câte patru ani de închisoare cu executare, înainte ca întreaga judecată să fie anulată din cauza necompetenței instanței.

Potrivit minutei Înaltei Curți, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar decizia este definitivă.

Cine sunt persoanele și companiile achitate definitiv

Printre persoanele achitate se numără Dumitru Dragomir, fostul președinte al LPF, fiul acestuia, Bogdan-Dumitru Dragomir, Ioan Bendei, fost administrator al RCS&RDS, Florin-Bogdan Bădiță, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac, directorul general al Digi.

Achitările vizează și cele trei societăți trimise în judecată: RCS&RDS, actuala Digi România, Bodu SRL și Integrasoft SRL.

Soluțiile de achitare au fost pronunțate în temeiul articolului 16 alineatul (1) litera a) din Codul de procedură penală, respectiv pentru că „fapta nu există”.

Digi Communications a confirmat decizia printr-un raport transmis investitorilor la Bursa de Valori București. Grupul a precizat că Înalta Curte a menținut definitiv achitarea Digi România, a actualilor și foștilor administratori ai acesteia și a celorlalte părți implicate în dosarul instrumentat de DNA.

Compania a transmis că a considerat de la început nefondate acuzațiile și că hotărârea definitivă confirmă poziția exprimată constant în acest caz.

De la ce a pornit dosarul: drepturi TV de peste 100 de milioane de euro și o presupusă mită de 3,1 milioane

Dosarul a avut la origine contractele pentru transmiterea meciurilor din Liga 1, adjudecate în 2008 de un consorțiu din care făcea parte RCS&RDS.

Potrivit rechizitoriului DNA, licitația organizată de Liga Profesionistă de Fotbal a vizat drepturile de televizare pentru sezoanele 2008-2009, 2009-2010 și 2010-2011, iar prețul de adjudecare a fost de 101,15 milioane de euro, inclusiv TVA.

În 2009, pe fondul crizei economice, consorțiul câștigător a solicitat modificarea unor condiții contractuale.

Procurorii au susținut că Dumitru Dragomir, în calitate de președinte al LPF, ar fi pretins 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, administrator și acționar al RCS&RDS, din care ar fi primit 3,1 milioane de euro. În schimbul banilor, Dragomir ar fi urmat să susțină interesele companiei în relația cu Liga, inclusiv în ceea ce privește executarea contractului pentru drepturile de televizare.

Potrivit acuzării, presupusa mită ar fi fost mascată printr-un contract de asociere în participațiune încheiat la 15 august 2009 între RCS&RDS și Bodu SRL, societate controlată de Dumitru Dragomir. Contractul viza finanțarea afacerii Crystal Palace Ballrooms, un complex destinat organizării de evenimente.

Conform datelor prezentate de DNA la trimiterea în judecată, RCS&RDS a transferat către Bodu SRL, în perioada 18 august 2009 – 10 mai 2011, suma totală de 3,1 milioane de euro, în 27 de tranșe.

Anchetatorii au mai susținut că, în perioada 2015-2016, reprezentanții societăților implicate ar fi încheiat acte juridice pentru a disimula proveniența banilor și a conferi operațiunilor aparența unor tranzacții comerciale legale.

Acuzațiile au vizat infracțiuni de luare și dare de mită, complicitate la aceste infracțiuni și spălare de bani.

Trei inculpați au fost condamnați inițial la patru ani de închisoare

DNA a trimis dosarul în judecată la 22 august 2017. Prima sentință a fost pronunțată de Tribunalul București la 15 ianuarie 2019.

Atunci, Dumitru Dragomir, Ioan Bendei și Florin-Bogdan Bădiță au fost condamnați la câte patru ani de închisoare cu executare.

Instanța a aplicat și amenzi penale companiilor implicate. RCS&RDS a primit o amendă de 1,2 milioane de lei pentru complicitate la spălare de bani, Integrasoft SRL a fost amendată cu 700.000 de lei, iar Bodu SRL cu 1,64 milioane de lei.

Alți inculpați, între care Bogdan-Dumitru Dragomir, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac, fuseseră achitați încă de la prima judecată.

Însă, în noiembrie 2021, Curtea de Apel București a desființat întreaga hotărâre a Tribunalului București și a dispus rejudecarea procesului, inclusiv a procedurii de cameră preliminară.

Motivul a fost necompetența materială și personală a Tribunalului București. Unul dintre inculpați, Bogdan-Dumitru Dragomir, avea calitatea de avocat, chiar dacă exercitarea profesiei îi fusese suspendată din 2003, ceea ce atrăgea competența Curții de Apel ca instanță de fond.

Astfel, condamnările și celelalte dispoziții ale primei sentințe au fost anulate, iar procesul a fost reluat practic de la zero.

Înalta Curte a exclus o parte dintre probele DNA

Rejudecarea a adus noi complicații procedurale. În iulie 2022, Curtea de Apel București a dispus începerea judecății, după respingerea cererilor și excepțiilor formulate de inculpați în camera preliminară.

Decizia a fost contestată, iar dosarul a ajuns din nou la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În 2023, instanța supremă a permis continuarea judecății, dar a dispus excluderea unor probe administrate de procurori în timpul urmăririi penale, inclusiv a unui raport de constatare tehnico-științifică și a mai multor declarații date în faza de anchetă de persoane care au dobândit ulterior calitatea de inculpați.

Printre acestea s-au numărat declarațiile lui Ioan Bendei, Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Bogdan-Dumitru Dragomir, Florin-Bogdan Bădiță și Serghei Bulgac.

În aceste condiții, instanța care a rejudecat cauza a trebuit să analizeze materialul probator rămas și probele administrate în cursul judecății.

Curtea de Apel: nu a fost demonstrată existența mitei

La 25 noiembrie 2025, Curtea de Apel București a pronunțat achitarea tuturor inculpaților.

Potrivit motivării sentinței, magistratul a apreciat că acuzațiile procurorilor nu au fost susținute de probe care să demonstreze existența faptelor penale.

Unul dintre argumentele analizate a vizat atribuțiile lui Dumitru Dragomir în calitate de președinte al LPF. Instanța a reținut că deciziile privind contractele pentru drepturile de televizare aparțineau Adunării Generale a Ligii, formată din reprezentanții cluburilor, în timp ce președintele avea obligația de a pune în aplicare hotărârile acesteia.

Judecătorul a considerat că nu a fost demonstrată existența unei înțelegeri infracționale prin care Dragomir să primească bani pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unor atribuții de serviciu.

Instanța a analizat și transferurile de 3,1 milioane de euro către Bodu SRL. Conform motivării, suma a reprezentat o investiție comercială reală în afacerea Crystal Palace Ballrooms, banii fiind utilizați pentru modernizarea imobilului exploatat în cadrul complexului, fără să fie retrași și transferați către Dumitru Dragomir ca persoană fizică.

Curtea de Apel a reținut că RCS&RDS a obținut venituri din exploatarea imobilului și că ulterior a achiziționat activele aferente afacerii, recuperând astfel valoarea investiției.

În consecință, instanța nu a considerat demonstrat că operațiunile comerciale reprezentau o modalitate de disimulare a unei mite.

DNA a contestat soluția, însă Înalta Curte a respins apelul procurorilor pe 11 noiembrie 2026.

Ioan Bendei a murit înainte de încheierea definitivă a procesului

Ioan Bendei, fost administrator al RCS&RDS și una dintre persoanele centrale ale anchetei, a murit în iulie 2025, la vârsta de 68 de ani.

Acesta fusese condamnat în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru dare de mită și complicitate la spălare de bani. Condamnarea a fost însă anulată în 2021, odată cu desființarea întregii hotărâri a Tribunalului București.

Bendei a murit înainte de pronunțarea achitării de către Curtea de Apel București, în noiembrie 2025, și înainte de soluția definitivă a Înaltei Curți.

Digi a informat investitorii despre decizia definitivă

Grupul Digi a transmis că informațiile despre investigația DNA au fost comunicate investitorilor încă din prospectul ofertei publice inițiale din 26 aprilie 2017 și prin raportările publice ulterioare.

Prin raportul curent publicat la Bursa de Valori București, compania a confirmat menținerea definitivă a achitărilor pentru Digi România, actualii și foștii săi administratori și celelalte părți implicate.

Decizia din 11 noiembrie 2026 închide astfel definitiv dosarul penal, după mai bine de nouă ani de la trimiterea în judecată.