În jurul celebrei rețele de drumuri de pelerinaj Camino de Santiago s-a creat un ecosistem turistic durabil în ultimii peste 30 de ani, mai ales în jurul rutelor spaniole. În 2025 aproximativ 1,5 milioane de pelerini au străbătut căile spaniole spre Catedrala Santiago Compostela, unde se află mormântul Sfântului Iacob cel mare. În România, cercetările și documentările istorice au arătat că pelerinii treceau și pe teritoriul nostru în pelerinaj spre catedrala spaniolă, astfel că Asociația Prietenii „Camino de Santiago” a marcat mai multe drumuri totalizând peste 600 de kilometri din cei aproape 2.300 identificați. Însă, pentru dezvoltarea durabilă a acestui traseu și integrarea în rețeaua europeană Camino, este nevoie de o cordonare la nivelul întregii țări: de la voluntari și comunități locale, la instituții locale, regionale și naționale și mediu privat, după cu arată modelul spaniol de dezvoltare.

În 2026, România și Spania marchează 145 de ani de relații diplomatice, unul dintre evenimentele prin care se celebrează acest moment este „Camino de Santiago ca itinerar cultural european și motor al dezvoltării teritoriale”, organizat de Ambasada Spaniei în România, la Institutul Cervantes din București, pe 28 septembrie.

În cadrul acestuia au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai instituțiilor românești și ai celor spaniole, precum și autorități locale și regionale, actori din domeniul dezvoltării rurale și reprezentanți ai traseului spre Santiago de Compostela pentru a explora potențialul acesteia în România și a identifica oportunități concrete pentru dezvoltarea sa viitoare.

Camino de Santiago, în patrimoniul UNESCO cu 1,5 milioane de turiști anual

Camino de Santiago este una dintre cele mai cunoscute rețele de trasee de pelerinaj din lume, urmând vechile drumuri pe care pelerinii din Evul Mediu ajungeau la mormântul Sfântului Iacob cel Mare, aflat în Catedrala din Santiago Compostela (regiunea Galicia din nord-vestul Spaniei).

În 1987, Camino de Santiago a devenit prima Rută Culturală a Consiliului Europei. Câțiva ani mai târziu, în 1993, atât rutele din Spania, cât și cele din Franța, au devenit Patrimoniu Mondial UNESCO sub denumirea oficială de „Drumurile lui Santiago de Compostela: Camino Francés și Rutele din nordul Spaniei”.

Începând din anii ’90, Spania a reușit să dezvolte ecosistemul turistic din jurul Camino de Santiago. Dacă în ultimul deceniu al secolului trecut, 39.000 de pelerini și turiști parcurgeau traseul anual, în 2025 cifra estimată este de 1,5 milioane de persoane, potrivit certificatelor oficiale ale celor care l-au parcurs.

Cei care parcurg cel puțin o parte din Camino de Santiago și ajung la mormântul Sfântului Iacob primesc un certificat de pelerin. Dacă au parcurs pe jos sau călare cel puțin ultimii 100 kilometri, ori pe bicicletă cel puțin ultimii 200 kilometri, atunci pelerinii şi turiştii primesc certificatul. Distanța trebuie parcursă fără întrerupere, pe un traseu oficial al Camino.

Camino de Santiago ca itinerar cultural european

„Experiența din Spania arată că traseele iacobine au transformat viața socială și economică a multor localități, iar politicile actuale continuă să urmeze calea dezvoltării durabile, a accesibilității, a digitalizării și a valorificării patrimoniului”, a declarat Amsadorul Spaniei în România, José Antonio Pérez Hernández Solórzano.

De asemenea, acesta a subliniat faptul că „un traseu nu înseamnă doar marcarea lui cu săgeți galbene”.

„Implică infrastructură, servicii, un patrimoniu bine întreținut, promovare, informare și, mai presus de toate, coordonare. Este nevoie ca instituțiile guvernamentale naționale să colaboreze cu autoritățile regionale și locale, ca municipalitățile să comunice cu grupurile de acțiune locală, să fie identificate mecanisme de finanțare și ca asociațiile, mediul de afaceri și societatea civilă să își asume acest proiect”, a mai adăugat ambasadorul Spaniei în România.

„Câțiva pași împreună”

Ambasadorul José Antonio Pérez Hernández Solórzano a transmis că Spania sprijină demersul creării unui traseu „Camino de Santiago” în România.

„Succesul acestuia va depinde de implicarea instituțiilor dumneavoastră, a comunităților locale, a regiunilor și a oamenilor care cred în acest proiect. În urmă cu câteva secole, traseele despre care vorbim au luat naștere pur și simplu prin parcurgerea lor la pas. Astăzi, avem ocazia de a face câțiva pași împreună pentru ca aceste trasee să poată fi dezvoltate și din punct de vedere cultural”, a conchis ambasadorul Spaniei în România.

Cum a reușit Spania să creeze un ecosistem turistic durabil în jurul Camino de Santiago

Subdirectorul general adjunct pentru dezvoltare și durabilitate turistică în cadrul Ministerul Industriei și Turismului din Spania Ilona Shekyants a prezentat în cadrul evenimentului modul în care Spania a reușit să valorifice în ultimii 36 de ani Camino de Santiago.

Aceasta a subliniat importanța atât a Parteneriatelor Public-Public, cât și a Parteneriatelor Public-Privat la nivel local, regional și național.

„La urma urmei, nu te poți descurca nici fără sectorul privat. Însă, adesea, o pensiune publică joacă rolul de catalizator – e nevoie de ceva acolo care să atragă oamenii. Și nu vă faceți griji că o pensiune sau o facilitate publică va elimina sectorul privat. Dimpotrivă. Odată ce există o facilitate publică, oamenii încep să vină, cererea crește și urmează să se dezvolte ulterior. De fapt, mulți pelerini nu se cazează în pensiuni publice”, a relatat aceasta.

Însă, ceea ce stă la baza strategiei de dezvoltare a ecosistemului turistic din jurul Camino de Santiago, a subliniat Ilona Shekyants, este modelul participativ: pe lângă autorități, sectorul privat, societatea civilă și cetățenii sunt implicați activi în planurile de dezvoltare.

În acest context, Ilona Shekyants a punctat și rolul comunicării eficiente între instituțiile naționale și comunitățile locale, care știu cel mai bine ce nevoi au în funcție de anotimp, numărul de turiști, stadiul de dezvoltare, dar nu numai.

Guvernanța pe trei nivele și modelul participativ

La nivel național, ministerul de turism spaniol este cel care stabilește strategia, obține fonduri europene pentru dezvoltare turistică și coordonează prin Conferința sectorială privind turismul.

„La nivel ministerial se pot elabora strategii, se pot facilita legăturile între părțile interesate și se poate asigura coordonarea cu comunitățile autonome pentru stabilirea priorităților – de exemplu, definirea strategiilor sau politicilor-cheie pentru următorii doi-patru ani”, a explicat reprezentanta ministerului de turism din Spania.

La nivel regional, Camino de Santiago străbate zone în care locuiesc 17 comunități autonome. Acestea fac planurile de sustenabilitate teritorială, dar și acțiuni de coeziune între destinații.

„La nivel regional – implicând cele 17 comunități autonome – lucrăm pe baza unui concept cunoscut sub numele de planuri de dezvoltare a destinațiilor. Aceste planuri permit fiecărei destinații să își identifice nevoile specifice, întrucât aceste informații provin de la nivel local. Nu poți ști cu exactitate de ce anume are nevoie un anumit oraș stând într-un birou din minister, pur și simplu pentru că Spania este o țară vastă”, a explicat Ilona Shekyants

Guvernele locale stabilesc planurile de sustenabilitate teritorială, fiind de asemenea și beneficiarii direcți ai granturilor UE.

Totodată, în 2019, a fost creat grupul interministerial Caminos de Santiago cu scopul de a planifica și coordona inițiative comune de promovare.

Dezvoltarea rurală dincolo de turism: patru obiective de politică publică

De asemenea, subdirectorul general adjunct pentru dezvoltare și durabilitate turistică în cadrul Ministerul Industriei și Turismului din Spania, Ilona Shekyants, a prezentat și cele patru obiective de politică publică care contribuie la dezvoltarea rurală pornind de la turism.

  • Atenuarea sezonalității (Desezonalizarea) – distribuirea fluxurilor de turiști pe parcursul întregului an calendaristic;
  • Redistribuirea veniturilor – orientarea veniturilor din turism către zonele rurale și cele din interiorul țării;
  • Coeziune teritorială – combaterea depopulării rurale prin intermediul serviciilor de ospitalitate, ghidaj, transport și meșteșuguri locale;
  • Diversificare rurală – producători locali, economie circulară și produse de tip „kilometrul zero” (locale) care stimulează „Spania depopulată” („Spania goală”).

Un exemplu de dezvoltare turistică sustenabilă și durabilă este localitatea Sarria, din regiunea spaniolă Galicia, în care, deși locuiesc 13.000 de persoane, mii de pelerini ajung în acest loc anual. În 2025, 162.076 de pelerini au pornit la drum spre Catedrala Santiago de Compostela din această localitate.

Fondurile europene, catalizatorul

În ceea ce privește asigurarea finanțării, Spania atrage fonduri la nivel ministerial – în cadrul Administrației Generale a Statului –, iar ulterior canalizează resurse respective către anumite domenii, inclusiv turism.

„În cadrul Secretariatului de Stat pentru Turism, am elaborat o strategie – de altfel, anul 2021 a fost anul «Xacobeo» (Anul Sfânt), astfel că fonduri importante au fost direcționate către proiecte legate de Camino de Santiago, mai exact către investiții în traseul propriu-zis”, a explicat Ilona Shekyants strategia de finanțare din 2021, dar şi 2022.

Anul 2021 a fost Anul Sfânt Compostelan (Jubileul Iacobian) în Biserica Catolică, deoarece sărbătoarea Sfântului Iacob (25 iulie) a căzut într-o zi de duminică. Papa Francisc a extins în mod excepțional Jubileul Xacobeo 2021 pe parcursul întregului an 2022 în contextul restricțiilor impuse în timpul pandemiei COVID-19.

Spania a atras fonduri europene pentru dezvoltarea sectorului turistic la nivel național, implicit pentru a sprijini ecosistemul din jurul Camino de Santiago, pe mai multe paliere: de la susteanibilitate socială și turistică, până la digitalizarea companiilor și turismului, reziliența teritoriilor extrapeninsulare și competitivitatea turistică.

Promovare și informații clare în format digital

„La urma urmei, având în vedere omniprezența telefoanelor mobile, se pare că, dacă nu comunici – dacă nu ești prezent în mediul online – e ca și cum nici nu ai exista. Încă mi se pare o provocare, dar înțeleg că vizitatorii caută adesea detalii concrete: unde se află traseul, ce aplicație pot folosi și care este diferența de nivel.

Informațiile trebuie să fie foarte bine structurate, deoarece oamenii ar putea spune: «Nu pot face această drumeție – de obicei nu merg pe jos, ci folosesc mașina peste tot» sau «Nu am o condiție fizică prea bună». Așadar, întregul proces de colectare a informațiilor – cartografierea traseelor ​​și integrarea ulterioară a acestor date într-un format digital – reprezintă o etapă fascinantă și necesară în dezvoltarea unui produs turistic”,  a punctat Ilona Shekyants.

Beneficii pentru economia locală și rurală

În ceea ce privește efectele economice asupra comunităților locale, reprezentanta ministerului de turism din Spania a dat exemplul micilor producători locali.

„În Spania, ne-am concentrat intens pe conceptul de «zero kilometri», iar la conferințele recente la care am participat se discută deja despre aprovizionarea de la «zero metri». Cu alte cuvinte, te afli într-un loc unde se produce brânză – datorită unei fabrici de lactate sau unei ferme locale – și o consumi chiar acolo, fără a fi nevoie să mergi în altă parte sau să aduci produse de la distanță.

Prin urmare, obții rezultate mult mai bune atât din perspectiva economică, cât și a sustenabilități”, a explicat aceasta.

Având în vederea finanțarea europeană și framework-ul european privind sustenabilitatea, politicile naționale și locale trebuie adaptate.

În acest sens, reprezentanta ministerului de turism din Spania a dat exemplu strategiilor de mobilitate sustenabilă și eficiență energetică și modul în care antreprenorii locali pot obține finanțări pe aceste filiere.

„De exemplu, imaginați-vă că dețineți un hotel într-o zonă rurală și trebuie să stabiliți cum să obțineți finanțare sau ce pași să urmați. Ei bine, una dintre primele îmbunătățiri de luat în calcul este creșterea eficienței energetice – cum ar fi instalarea de panouri solare –, investiție care beneficiază adesea de subvenții. În esență, este vorba despre a identifica acțiunile necesare pentru a putea atrage acea finanțare”, a explicat aceasta.

Direcții pentru România

Pornind de la experiența din ultimii 36 de ani în dezvoltarea ecosistemului turistic din jurul Camino de Santiago, reprezenta ministerului spaniol de turism, a transmis și 5 lecții/ recomandări pentru România.

  1. Obținerea timpurie a recunoașterii internaționale – Statutul acordat de UNESCO sau Consiliul Europei oferă legitimitate și atrage investiții înainte de asigurarea finanțărilor naționale.
  2. Crearea unei structuri formale de guvernanță pe mai multe niveluri – Sincronizarea acțiunilor de la nivel național, regional și local încă de la început. Coordonarea este cel mai important factor de succes.
  3. Investiția în întregul traseu – Semnalizarea, accesibilitatea și patrimoniul de pe tot parcursul itinerarului sunt la fel de importante ca destinația finală.
  4. Conectarea la cadrele de finanțare ale UE – Alineerea dezvoltării rutelor culturale la programele NextGenerationEU, de coeziune și redresare încă din prima zi.
  5. Construirea unui brand și a unei comunități – Asociațiile intercomunitare, rețelele de pelerini și identitatea comună multiplică impactul fiecărui euro investit din fonduri publice.

Camino de Santiago în România

Pornind de la dovezi istorice și o documentare temeinică, Asociația Prietenilor „Camino de Santiago” (APCS) a omologat un traseu de pelerinaj care traversează mai multe județe din România: Iași, Neamț, Bacău, Covasna, Harghita, Brașov.

Până în prezent, voluntarii asociației au reușit să marcheze peste 600 de kilometri din cei 2.300 care ar conecta România în rețeaua europeană a drumurilor ce converg în nord-vestul Spaniei.

Sursă foto: Asociația Prietenilor „Camino de Santiago” România – caminodesantiago.ro

Secretarul de stat pentru în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România Dan Adrian Pop a transmis că „rădăcinele creștine, tradiția pelerinajului și ospitalitatea comunităților” dau profunzime rețelei de drumuri de pelerinaj Camino de Santiago, astfel că și dezvoltarea sa turistică trebuie să păstreze acest sens, inclusiv în România.

„România are multe de oferit aceste experiențe europene: patrimoniu, peisaje, tradiții vii și oameni care, pentru primirea oaspeților are încă o seminificație profundă. Avem state a căror poveste merită cunoscută și locuri care pot câștiga vizibilitate prin legătura cu una asemenea traseu”, a declarat Dan Adrian Pop.

Dezvoltarea durabilă a comunităților românești prin turism

De asemenea, acesta a prezentat și ce efecte are dezvoltarea Camino de Santiago în România din mai multe perspective, inclusiv a economiei locale:

  • Turismul cultural – Camino poate crea o comunitate între monumente, lăcașuri de cult, meșteșuguri și memoria locală.
  • Turismul rural – poate aduce vizitatorii în comunități aflate astăzi mai puțin în atenția publicului.
  • Dezvoltarea durabilă – poate încuraja o călătorie atentă la natură și la viața locuitorilor.

„Beneficiile pot ajunge la mulți oameni – la familia care oferă cazare, la producătorul local, la ghid, la meșteșugar, la tânărul care-și deschide o mică afacere. Când aceste servicii se completează, turismul capătă rădăcini în economia locală. O parte mai mare din valoarea creată rămâne în comunitate”, a declarat acesta.

Specializarea tematică a satelor, extinsă

Pentru a veni în sprijinul comunităților locale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, susține extinderea specializării tematice a satelor (menită să dezvolte turismul rural și să sprijine comunitățile locale).

„Susținem introducerea unei categorii dedicate valorificării rutelor culturale europene și naționale și a traseelor pedestre naționale. Dorim ca acest cadru să ofere și satelor de pe Camino de Santiago (n.r. – din România), care îndeplinesc condițiile programului, posibilitatea de a-și construi și promova această specializare turistică. O asemenea recunoaștere trebuie susținută de o experiență reală pentru vizitatori, informații clare, traseu îngrijit, patrimoniu pus în valoare și gazde pregătite să primească oaspeți”, a anunțat secretarul de stat Dan Adrian Pop.

Asociațiile și voluntarii, esențiali

În acest context, oficialul a subliniat că importanța implicării Ministerului de Turism și a autorităților locale, precum și a inițiativelor oamenilor din comunitate.

„Vreau să subliniez în mod special contribuția asociațiilor, a voluntarilor și a celor care au crezut în acest proiect înainte ca el să ajungă în centrul unei dezbateri instituționale. Cunoașterea lor și relațiile construite pe teren sunt esențiale pentru ceea ce urmează”, a adăugat Dan Adrian Pop, secretar de stat pentru în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România.

În acest context, Dan Adrian Pop le-a recomandat autorităților locale și regionale, organizațiilor și mediului privat să discute cu Asociația Prietenilor „Camino de Santiago” pentru a identifica modurile în care pot contribui la finalizarea Camino de Santiago România și la dezvoltarea durabilă în jurul acestuia, dar nu numai.