Grecia vinde curent ieftin pe timpul zilei și importă curent scump seara, la fel ca România. Bulgaria, marele exportator din regiune
La ora opt seara, când producția de energie fotovoltaică scade, Bulgaria poate exporta în Grecia energia electrică pe care o importase de acolo cu doar câteva ore mai înainte. În august 2026, importurile din Grecia s-au situat la 750 MW în jurul prânzului, în timp ce exporturile către Grecia au fost de circa 700 MW […] © G4Media.ro.

La ora opt seara, când producția de energie fotovoltaică scade, Bulgaria poate exporta în Grecia energia electrică pe care o importase de acolo cu doar câteva ore mai înainte. În august 2026, importurile din Grecia s-au situat la 750 MW în jurul prânzului, în timp ce exporturile către Grecia au fost de circa 700 MW în jurul orei 20:00, arată o analiză Kathimerini citată de Rador.
Bateriile din Bulgaria au permis ca producția ieftină de la prânz să fie valorificată atunci când cererea și prețurile erau mai ridicate. Datele provin din analiza Comisiei Europene privind Planul bulgar de Redresare și Reziliență, considerat un model pentru statele membre UE.
Creșterea producției de energie electrică din instalații fotovoltaice a modificat semnificativ mixul energetic al Bulgariei. Între 2021 și 2026, ponderea energiei solare în producția totală de energie electrică a crescut de la 4% la 21%, în timp ce puterea fotovoltaică instalată a crescut de la 1,3GW la 7,2 GW. Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) a susținut jumătate din această creștere prin intermediul unui program cu o capacitate de 3,2GW, care combină unități de energie din surse regenerabile și sisteme de stocare în același spațiu. În același timp, rețeaua pentru transportul energiei electrice a fost modernizată și va putea prelua 5,4GW de putere nouă din surse regenerabile, facilitând dezvoltarea de noi proiecte.
Planul de redresare și reziliență bulgar a inclus reforme specifice pentru îmbunătățirea cadrului administrativ, cu proceduri mai simple de autorizare și de racordare la rețea. De asemenea, acesta a inclus un angajament privind identificarea zonelor prioritare în care ar putea fi dezvoltate proiecte eoliene terestre cu o putere totală de cel puțin 2GW, adică de patru ori mai mare decât puterea eoliană instalată actuală a Bulgariei.
Creșterea semnificativă a stocării energiei în baterii și a producției de energie electrică din surse solare a contribuit la o alimentare mai stabilă cu energie electrică în Bulgaria. Cu sprijinul Mecanismului european de redresare și reziliență (RRF), capacitatea bateriilor instalate a depășit 16 GWh. La orele de vârf, descărcarea acestora poate acoperi până la 30% din producția totală de energie electrică, potrivit aceleiași analize.
Pe un eșantion reprezentativ de zile lucrătoare din septembrie, panourile fotovoltaice au depășit, singure, producția centralelor pe cărbune în zece intervale orare. Împreună cu energia electrică furnizată de baterii în rețea, avansul energiei solare ajunge la șaisprezece ore. Astfel, stocarea poate acoperi mai multe ore dimineața devreme și seara târziu, când producția solară este scăzută sau inexistentă.
Diferența se observă și în prețuri. În august 2024, prețurile în timpul serii erau cu 150% mai mari decât prețul mediu pe timpul zilei. În august 2026, diferența respectivă a scăzut la 40%. Comisia estimează că, dacă fluctuațiile intrazilnice din 2026 ar fi urmat modelul din 2024, prețurile la orele de vârf ar fi putut fi cu până la 150 de euro mai mari pentru un MWh. Este vorba de un scenariu ipotetic orientativ, întrucât, în aceeași perioadă, producția din surse regenerabile a crescut, iar interconectările au fost consolidate.
Bateriile au căpătat o valoare mai mare deoarece investițiile au fost însoțite de schimbări la nivelul rețelelor și al piețelor. Planul bulgar de redresare și reziliență a susținut consolidarea interconectărilor și integrarea piețelor cu Grecia și România. La nivel național, liberalizarea pieței de echilibrare în 2025 a permis bateriilor să ofere servicii care ajută rețeaua să facă față fluctuațiilor de producție și cerere.
Beneficiul la nivel regional s-a făcut simțit și în România. În august 2026, când producția la centrala nucleară de la Cernavodă a fost redusă, Bulgaria a exportat către România cu aproximativ 1GW mai mult în orele de vârf, comparativ cu august 2024. Aceeași infrastructură care a permis importul de energie solară ieftină din Grecia a oferit Bulgariei o mai mare flexibilitate pentru a susține și piața românească atunci când nevoile acesteia au crescut.
Bateriile din Bulgaria și stocarea în acestea a energiei verzi produse în Grecia au schimbat, conform analizei UE, fluxurile transfrontaliere de energie dintre cele două țări. Anterior, Bulgaria exporta energie electrică în timpul zilei și importa în timpul vârfului de consum de seară. În prezent, importă mai des pe timpul zilei și exportă mai mult seara.
Între timp, finalizarea evaluării cererilor de investiții pentru acordarea condițiilor de racordare deschide calea către accelerarea stocării și în Grecia. Conform comunicatului dat în acest sens de Ministerul Mediului și Energiei de la Atena, în cadrul invitației de exprimare a interesului pentru proiecte cu o putere totală de până la 4.700 MW au fost depuse 831 de cereri, cu o putere totală de 12.319 MW.
Traducerea Rador: Carolina Ciulu



Nu există încă comentarii aprobate.