România și Bulgaria se află pe primele locuri în UE la mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare, conform datelor Eurostat publicate marți.

Afecțiunile sistemului circulator rămân principala cauză de mortalitate în Uniunea Europeană, fiind responsabile pentru aproape unul din trei decese, conform datelor Eurostat.

În anul 2023, bolile aparatului circulator — printre care bolile cardiace ischemice, afecțiunile hipertensive și bolile cerebrovasculare — au provocat 1,6 milioane de decese la nivelul blocului comunitar, reprezentând 32,5% din numărul total de morți înregistrate.

Datele relevă diferențe extrem de mari între estul și vestul continentului.

Dintre cele 244 de regiuni analizate la nivelul NUTS 2, în 25 de regiuni afecțiunile cardiovasculare au fost cauza a peste jumătate din totalul deceselor.

România și Bulgaria conduc detașat acest clasament negativ. În țara noastră, toate cele 8 regiuni de dezvoltare au consemnat ponderi de peste 53,0%.

Situația cea mai gravă este în Sud-Vest Oltenia, acolo unde bolile sistemului circulator au provocat 63,8% din numărul total de decese.

În Bulgaria, la fel ca în România, toate cele 6 regiuni de aici depășesc pragul critic, în frunte cu Yuzhen tsentralen (67,3%) și Yugoiztochen (66,4%), zonele cu cel mai ridicat nivel din întreaga Uniune.

Pragul de 50% este depășit și în ambele regiuni ale Lituaniei (până la 53,7%), în Letonia (52,2%), în șase din cele opt regiuni ale Ungariei și în două regiuni din Slovacia.

La nivel european, rata medie a mortalității este de 313 decese la 100.000 de locuitori. Din cele 244 de regiuni, 108 s-au situat peste această medie, în timp ce 136 de regiuni au raportat rate inferioare.

La polul opus, cele mai mici proporții de decese cardiovasculare se regăsesc în Franța, Danemarca și Țările de Jos.

Doar cinci regiuni europene, toate din Franța, au coborât sub pragul de 20%, cel mai redus procent fiind semnalat în Martinica (18,2%), urmată de Provence-Alpes-Côte d’Azur (19,0%) și regiunea capitalei Paris, Île-de-France (19,4%). Cu o singură excepție (Mayotte, 30,5%), nicio regiune franceză nu a depășit 22,4%.

Niveluri similare foarte scăzute au raportat toate regiunile Danemarcei (între care regiunea Capitalei, Hovedstaden, cu 20,5%), precum și trei provincii din Țările de Jos (Zuid-Holland, Utrecht și Groningen), unde valorile au rămas de asemenea sub 22,5%.