7 din 10 români folosesc în prezent instrumente cu inteligență artificială, dar 1 din 2 respondenți ai unui studiu (52%) a atribuit unui om un text scris de fapt de AI, arată datele colectate de agenția de cercetare de piață MKOR și transmise, marți, StartupCafe.ro.

Inteligența artificială a ajuns la majoritatea românilor înainte ca aceștia să învețe să o recunoască, arată studiul MKOR AI Adoption Report România 2026.

7 din 10 români (70%) declară că folosesc tehnologia în prezent. În schimb, aproape o cincime (19%) nu au încercat-o niciodată, iar 7% au testat-o la început și au renunțat. Doar 5% dintre respondenți spun că nu știu deloc ce înseamnă AI.

Cei care folosesc aceste instrumente le caută în primul rând pentru nevoile de zi cu zi: 83% apelează la AI în timpul liber, iar 58% îl folosesc și la serviciu.

Când vine vorba de aplicații, ChatGPT este de departe cel mai popular, 98% dintre români auzind de el, fiind urmat de Gemini (79%) și Claude (37%).

Ce îi ține pe ceilalți deoparte? Principalul motiv nu este dorința de contact uman: jumătate dintre cei care nu folosesc AI spun că preferă să rezolve lucrurile pe cont propriu sau să discute cu oameni reali.

Alții nu au găsit până acum un motiv practic să încerce tehnologia, în timp ce un sfert dintre non-utilizatori se tem de ea și o consideră periculoasă pentru societate.

Vârsta este principalul factor care dictează deschiderea față de tehnologie. Dacă în rândul seniorilor (Baby Boomers) aproape 4 din 10 persoane (39%) folosesc deja inteligența artificială, interesul crește vizibil odată cu scăderea vârstei: 66% la Generația X și 72% în rândul Millennials. Vârful este atins de tinerii din Generația Z, unde aproape 9 din 10 respondenți (89%) sunt utilizatori activi.

Când vine vorba despre aplicațiile preferate, alegerile converg la nivel național către aceiași mari jucători.

ChatGPT domină clar piața, fiind utilizat în ultimele 30 de zile de 86% dintre românii care folosesc AI.

Google Gemini ocupă locul secund, cu o cotă de utilizare de 48%, în timp ce soluțiile căutate mai ales pentru mediul profesional, precum Claude (17%) și Copilot (16%), completează topul preferințelor.

Jumătate dintre români nu recunosc textul scris de AI

În cadrul studiului, respondenții au fost provocați la un test practic: au primit 2 texte scurte și au fost rugați să identifice varianta scrisă de om. Rezultatul confirmă confuzia generală: peste jumătate dintre participanți (52%) au căzut în capcană, considerând că textul redactat de inteligența artificială a avut un autor uman, pe când 48% au nimerit varianta corectă.

Acest experiment arată că folosirea frecventă a tehnologiei nu aduce automat și capacitatea critică de a o recunoaște.

Riscul devine major în situațiile în care inteligența artificială este utilizată pe ascuns, iar lipsa de transparență poate induce în eroare publicul în domenii unde autenticitatea este esențială, spune MKOR.

1 din 3 români s-ar simți trădat dacă medicul ar folosi inteligența artificială

Nivelul de acceptare a tehnologiei depinde direct de miza personală a fiecărei situații. Românii tolerează cel mai greu lipsa de transparență în domeniul sănătății: aproape o treime (32%) declară că s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile pentru analizele lor medicale au fost generate de un AI.

În mod similar, 27% resping ideea de a discuta pe ascuns cu un psiholog sau cu un consilier online.

Reticența rămâne ridicată și în alte zone sensibile ale vieții cotidiene. Peste un sfert dintre respondenți (27%) nu acceptă să fie preluați de un asistent virtual atunci când sună la bancă crezând că vorbesc cu un om, iar 26% s-ar simți deranjați dacă un mesaj de suport emoțional ar proveni de la un algoritm.

Nici în carieră automatizarea netransparentă nu este privită cu ochi buni: 24% ar fi nemulțumiți dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul fără să precizeze că folosește AI.

La polul opus se află pragmaticii: 15% dintre români afirmă că nu sunt deranjați de prezența unui AI nedeclarat, atât timp cât acesta își face treaba impecabil.

Adoptarea a crescut repede, însă așteptarea de onestitate a rămas neschimbată.

„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluție simplă pentru a-și păstra clienții: spun direct când folosesc un asistent virtual”, a spus Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Datele din 2026 arată o piață în care instrumentele au ajuns la majoritatea oamenilor, iar capacitatea de a le recunoaște a rămas mult în urmă. 7 din 10 români folosesc AI, iar 1 din 2 nu recunoaște un text scris de el.

Pentru companii, diferența se vede în relația cu clientul. Sănătatea, serviciile financiare și suportul emoțional concentrează cele mai mari așteptări de transparență, iar aici costul unui AI nedeclarat este cel mai mare.

Studiul a fost făcut pe un eșantion de 1.000 respondenți, reprezentativ la nivel național, ponderat după gen și vârstă, reprezentând populația generală a României, cu vârste între 18 și 65 de ani. Metoda de colectare a datelor a fost sondaj de opinie online (CAWI), prin Panelul MKOR, iar datele au fost colectate în mai și august 2026. Nivelul de încredere este de 95%, iar marja de eroare de ±3,1%.