Plafonul pentru plățile cash, majorat la 50.000 de lei. BNR a avertizat că măsura nu este justificată/ Riscuri mai mari de evaziune, dar și întrebări despre eficiența vechilor restricții
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 18 noiembrie, un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, care majorează plafonul zilnic pentru anumite încasări și plăți în numerar de la 5.000 de lei la 50.000 de lei. Care ar putea fi efectele? BNR a transmis că argumentele invocate sunt vagi, generic enunţate şi nu asigură o justificare […]

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 18 noiembrie, un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, care majorează plafonul zilnic pentru anumite încasări și plăți în numerar de la 5.000 de lei la 50.000 de lei. Care ar putea fi efectele? BNR a transmis că argumentele invocate sunt vagi, generic enunţate şi nu asigură o justificare temeinică, așa că nu a avizat propunerea. O majorare atât de abruptă ar crea un spaţiu amplu pentru tranzacţii greu de monitorizat, a transmis Consiliul Economic și Social. Din opoziție, șefa Comisiei pentru buget și finanţe din Senat spune că, în acest fel, se lasă mai mult loc pentru evaziune și spălarea banilor.
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș menționează că a susținut un aviz nefavorabil în CES pentru o astfel de măsură, luând în considerare faptul că această majorare de plafon poate duce la creșterea evaziunii. Pe de altă parte, acestea consideră că tema reprezintă, de fapt, un non-subiect, în condițiile în care limitarea anterioară a plafonului nu a produs efecte de limitare a evaziunii fiscale. Ar fi o creștere „nejustificată și exagerată”, fără beneficii vizibile pentru contribuabili, dar care creste riscurile de evaziune, spune Alex Milcev, EY.
Context. Camera Deputaților a adoptat miercuri, 18 noiembrie, un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, care majorează plafonul zilnic pentru anumite încasări și plăți în numerar de la 5.000 de lei la 50.000 de lei. Inițiativa a fost adoptată cu 173 de voturi pentru, cinci împotrivă și 67 de abțineri.
Proiectul modifică Legea nr. 70/2015 și introduce un plafon unic de 50.000 de lei pentru operațiunile de încasări și plăți în numerar vizate de lege. Noile reguli se referă la firme, PFA-uri, întreprinderi individuale și familiale, liber-profesioniști și alte categorii de entități economice.
Inițiatorii susțin că majorarea plafonului va reduce birocrația și va ajuta micii comercianți și antreprenorii care folosesc frecvent numerarul în activitatea lor. Deputatul AUR Gabriel Florea, unul dintre inițiatorii proiectului, a afirmat că limitele actuale nu mai corespund volumului tranzacțiilor și costurilor din economie.
În prezent, legea stabilește plafoane diferite, de 5.000 sau 10.000 de lei, în funcție de tipul operațiunii. Proiectul adoptat de Camera Deputaților propune o limită zilnică de 50.000 de lei pentru operațiunile prevăzute în actul normativ.
Proiectul a primit avize negative din partea Guvernului, Băncii Naționale a României și Consiliului Economic și Social, potrivit informațiilor publicate de G4Media. Inițiativa fusese respinsă anterior de Senat, însă Camera Deputaților a fost for decizional și a adoptat-o miercuri.
Pentru a deveni aplicabilă, legea trebuie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
Detalii din procesul legislativ și proiectul pot fi consultate AICI
Care ar putea fi efectele adoptării acestei măsuri și riscurile asociate?
Poziția BNR: Argumentele sunt vagi, generic enunţate şi nu asigură o justificare temeinică
Banca Națională a României a transmis că nu avizează Propunerea legislativă. O parte dintre explicațiile transmise de BNR:
- Considerăm necesar ca orice propunere legislativă care vizează stabilirea unor limite în utilizarea numerarului să fie fundamentată pe studii de impact adecvate, care să demonstreze proporţionalitatea măsurii propuse şi nevoia de intervenţie a legiuitorului.
- Similar celorlalte propuneri legislative având ca obiect limitarea utilizării numerarului, nici acest proiect, care are, de această dată, ca obiect creşterea plafoanelor de numerar, nu este însoţit de o fundamentare adecvată a soluţiei propuse.
- Argumentele din expunerea de motive sunt vagi, generic enunţate şi nu asigură o justificare temeinică a soluţiei propuse.
- vă comunicăm faptul că Banca Naţională a României nu avizează Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (b594/13.11.2025).
Poziția Consiliului Economic și Social: O majorare atât de abruptă ar crea un spaţiu amplu pentru tranzacţii greu de monitorizat
Consiliul Economic și Social a transmis aviz nefavorabil. Explicații:
- deşi actualele plafoane, mult mai reduse, pot fi discutate şi eventual ajustate in contextul inflaţiei şi al nevoilor operaţionale ale unor sectoare, creşterea abruptă la 50.000 lei ar inversa direcţia de politică publică urmărită în ultimul deceniu privind digitalizarea şi creşterea trasabilităţii tranzacţiilor;
- o majorare atât de abruptă ar crea un spaţiu amplu pentru tranzacţii greu de monitorizat, cu potenţiale efecte negative asupra combaterii evaziunii şi asupra disciplinei financiare;
- Soluţia legislativă nu oferă o analiză de impact credibilă care să justifice această relaxare majoră. În lipsa unei fundamentări solide şi având in vedere riscurile evidente pentru transparenţa financiară, nivelul propus nu poate fi susținut.
Șefa Comisiei pentru buget, finanţe: Mai mult loc pentru evaziune și spălarea banilor
Gabriela Horga (PNL), președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, a criticat măsura, susținând că aceasta ar însemna tranzacții mai greu de urmărit, mai puțină trasabilitate, mai mult loc pentru evaziune și spălarea banilor.
„Salariul mediu net a fost în luna septembrie 5717 lei. Plafonul zilnic propus de PSD – AUR: aproape nouă salarii medii, plătite cash într-o singură zi, la un singur comerciant. Românii își calculează banii până la următorul salariu. PSD și AUR se preocupă de cei care vor să plimbe zilnic zeci de mii de lei în numerar. PSD și AUR au votat în Comisia pentru buget a Camerei Deputaților majorarea de 5 ori a plafonului zilnic pentru tranzacțiile în numerar, de la 10.000 lei la 50.000 lei, în cazul persoanelor fizice și comercianți, respectiv de 10 ori între persoanele juridice. Au suplimentat ordinea de zi de urgență. Mai mult numerar, tranzacții mai greu de urmărit, mai puțină trasabilitate, mai mult loc pentru evaziune și spălarea banilor. Asta înlesnesc prin votul lor”, a transmis Horga, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Ea amintește că aceste prevederi există în legislația românească de 11 ani.
„Toți experții independenți, absolut toate instituțiile și autoritățile statului român, inclusiv BNR, consultate în timpul dezbaterilor au criticat majorarea plafonului, spunând că acest lucru poate facilita tranzacțiile nefiscalizate, plăți la negru, concurența neloială și pot fi asociate spălării banilor și corupției. Contribuabilii corecți care au plătit taxe până acum vor plăti și de acum încolo, indiferent de nivelul plafoanelor. În schimb, legea va oferi avantaje, portițe și oportunități celor care nu o fac și costul acestora va fi suportat tot de cei corecți”, a adăugat Horga.
Gabriel Biriș: „Lucrurile nu sunt nici albe, nici negre”/ Măsura poate duce la creșterea evaziunii, dar plafonul anterior nu a limitat-o
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș spune că tema reprezintă, de fapt, un non-subiect, în condițiile în care limitarea anterioară a plafonului, care exista, nu a produs efecte de limitare a evaziunii fiscale care să fie vizibile într-o reducere a gap-ului TVA.
„Am propus aviz negativ în CES pe acest subiect, dar cred că m-am dus după o fentă. De ce spun asta? Măsura a fost introdusă acum un deceniu, pentru a reduce evaziunea. S-a întâmplat ceva? Nu! De fapt, măsura limitării plăților cash i-a împins pe unii să facă evaziune – de exemplu la saloanele de nunți și botezuri. Aici, mai întâi plătești un avans, dar, în majoritatea cazurilor, oamenii fac restul plății după eveniment, din banii de dar, adică din plicuri”, exemplifică Biriș.
„Lucrurile nu sunt nici albe, nici negre”, sintetizează avocatul.
Acesta a susținut totuși, în CES, aviz negativ.
„În ideea că nu e normal să ai atâta cash în economie. Dar orice interdicție trebuie să aibă un scop. Care este scopul să sancționăm cash-ul peste plafon? Întrebarea este de ce 50.000? Discutăm despre un non-subiect”, a spus Biriș.
Pe de altă parte, Biriș menționează că o astfel de măsură poate duce la creșterea evaziunii. „Trebuie un pic de responsabilitate – dacă plătești cu cash, ceri bon. Cu cardul, tranzacțiile se înregistrează, dar când plătești cash va exista tentația aceasta – să nu ceri, să nu dai bon, mai ales în retailul mic”, menționează Biriș.
„Nu știu dacă măsura e bună sau rea. Vom vedea care vor fi efectele, în condițiile în care pragul actual nu a produs efectele dorite. Dar sunt în dezacord cu cei care văd măsura ca una luată de hoți pentru hoți”, spune avocatul.
Limitarea asta pare ca a fost totusi precum o barieră, de care doar „boii”, adică contribuabilii corecți s-au împiedicat. „Cățeii au trecut pe sub ea, iar dulăii au sărit peste…”, a fost concluzia avocatului.
Alex Milcev, EY: O creștere nejustificată și exagerată
E o „soluție” la o problema care nu prea există”, în condițiile în care mediul economic a evoluat înspre digitalizare, inclusiv micile afaceri, constată Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România.
„De ani de zile nu am auzit pe cineva sa se plângă de limita de cash. Merită discutat dacă plafonul trebuie adaptat, dacă trebuie ajustat, dar nu văd justificarea pentru o creștere de 10 ori.
Nu știu dacă există mici comercianți cu asemenea rulaje zilnice. De ce acesta sumă? Pe cine ajută? E exagerat și nejustificat”, sintetizează Milcev, pentru Economedia.
„Speranța mea este că măsura nu va fi adoptată”, completează specialistul.
Care ar fi riscurile intrării în vigoare a unei astfel de măsuri? Ca în cazul oricărei utilizări excesive de cash: beneficiază zona de „gri” din economie.
„Nu înseamnă că toți comercianții vor face evaziune, dar e o tentație. Se lărgește poarta de acces spre așa ceva. Ar putea duce la grad de evaziune ceva mai sporit. Adică vorbim de creșterea riscurilor, fără câștiguri vizibile pentru contribuabili”, consideră Milcev, care adaugă că, peste tot în lume, direcția e înspre digitalizare.
Pe scurt, analiza cost/ beneficii: „niște avantaje foarte nesigure și relative vs risc de grad de evaziune fiscala ceva mai sporit„, conform consultantului.



Nu există încă comentarii aprobate.