România are nevoie de taxe stabile timp de 3-5 ani, avertizează economiștii. Investițiile străine au scăzut cu 82% (Analiză)

România are nevoie de o perioadă de 3-5 ani fără majorări de taxe și impozite, pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a oferi firmelor stabilitatea necesară dezvoltării, potrivit unei analize realizate de firma de consultanță Frames. Economiștii propun adoptarea unui moratoriu fiscal prin lege și înființarea unui consiliu consultativ pe lângă premier, din care să facă parte reprezentanții marilor contribuabili și ai IMM-urilor.

Propunerile vin în contextul pregătirii bugetului pentru 2027, după mai mulți ani în care firmele din România s-au confruntat cu majorări repetate de taxe, modificări ale regimului microîntreprinderilor și introducerea unor impozite suplimentare.

În opinia experților Frames, instabilitatea fiscală a devenit unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor, într-un moment în care România trebuie să reducă deficitul bugetar și să găsească noi surse de creștere economică.

Semnalele sunt îngrijorătoare: în primul semestru din 2026, fluxul net al investițiilor străine directe a scăzut cu 82%, de la 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut la numai 669 de milioane de euro.

Economiștii avertizează că măsurile fiscale adoptate fără consultarea mediului de afaceri pot produce efecte contrare celor urmărite de autorități, inclusiv reducerea încasărilor bugetare.

Impozitul pe dividende s-a triplat în patru ani

Unul dintre exemplele prezentate în analiză este evoluția impozitului pe dividende, care a crescut de peste trei ori din 2022 până în prezent.

Cota de impozitare a fost majorată de la 5% la 8% în 2023, apoi la 10% în 2025 și la 16% în 2026.

În aceeași perioadă, plafonul de venituri pentru încadrarea în regimul microîntreprinderilor a fost redus treptat de la un milion de euro la 100.000 de euro, iar regulile de impozitare au fost modificate în repetate rânduri.

Totodată, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, au fost modificate cotele reduse, a fost introdus impozitul minim pe cifra de afaceri și a fost reintrodus impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”.

„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Taxe mai mari, încasări mai mici la buget

Analiza Frames prezintă mai multe exemple de sectoare economice în care modificările legislative și fiscale au afectat activitatea companiilor.

În industria jocurilor de noroc, OUG 7/2026 a transferat autorităților locale competența de a decide dacă permit desfășurarea acestor activități.

Potrivit datelor prezentate de Frames, în perioada februarie-mai 2026 au fost autorizate 2.337 de aparate de joc, față de aproape 19.000 în intervalul corespunzător din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 88%.

În același timp, încasările din taxele de autorizare s-au redus de la 485 de milioane de lei la 300 de milioane de lei, respectiv cu aproape 40%.

Economiștii susțin că aplicarea noilor reguli a generat blocaje administrative, în condițiile în care numai 90 dintre cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale adoptaseră hotărâri privind desfășurarea activităților de jocuri de noroc.

Un alt exemplu este piața imobiliară, unde TVA-ul pentru locuințele noi a ajuns la 21%.

Pentru un apartament cu un preț de 100.000 de euro înainte de TVA, diferența dintre aplicarea cotei de 9% și cea de 21% este de 12.000 de euro, în ipoteza în care întreaga majorare este transferată cumpărătorului.

Majorarea intervine într-un moment în care vânzările de apartamente scăzuseră deja cu aproape 9% în primul semestru, potrivit datelor invocate în analiză.

Frames avertizează că o taxare mai ridicată, aplicată unei piețe în scădere, poate afecta atât activitatea dezvoltatorilor, cât și veniturile bugetare.

Economiștii atrag atenția și asupra dificultăților din industria auto, unde producția de autoturisme a scăzut cu aproape 13% în primul semestru, inclusiv cu 18% la Dacia.

Deși o parte dintre probleme sunt legate de evoluțiile pieței europene, analiza indică și impactul cererii interne reduse, al programelor de sprijin amânate și al lipsei unei strategii industriale predictibile.

Taxa pe stâlp, simbolul instabilității fiscale

Frames consideră că impozitul pe construcțiile speciale reprezintă unul dintre cele mai relevante exemple de instabilitate fiscală.

Introdus inițial în 2014, eliminat începând cu 2017 și reintrodus în 2025, impozitul afectează investițiile în infrastructura energetică, telecomunicații și alte sectoare industriale.

Printre construcțiile vizate se numără rețelele electrice, conductele, antenele de telecomunicații, turbinele eoliene și infrastructura parcurilor fotovoltaice.

Potrivit analizei, problema nu este reprezentată exclusiv de costul suplimentar, ci și de incertitudinea privind regimul fiscal aplicabil unor investiții derulate pe perioade de 10-20 de ani.

„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, susține Adrian Negrescu.

Investițiile străine directe au scăzut cu 82%

Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții semnalate de Frames privește investițiile străine directe.

După ce România a atras aproape 7,9 miliarde de euro în 2025, fluxul net al investițiilor străine directe a coborât la 669 de milioane de euro în primele șase luni din 2026, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului precedent.

Mai mult, în trimestrul al doilea din 2026, fluxul net a fost negativ, de 521 de milioane de euro, cel mai slab nivel trimestrial din 2013, potrivit cifrelor prezentate în analiză.

O altă evoluție importantă este cea a profiturilor reinvestite, a căror valoare a fost negativă, de aproximativ 1,1 miliarde de euro în primul semestru.

Aceasta indică faptul că profiturile distribuite au depășit profiturile reinvestite în România în perioada analizată.

Frames consideră că instabilitatea fiscală și politică a contribuit la deteriorarea încrederii investitorilor, deși evoluția investițiilor străine este influențată și de factori economici internaționali.

În acest context, economiștii avertizează că România riscă să piardă unul dintre principalele motoare de dezvoltare economică, într-o perioadă în care trebuie să reducă deficitul bugetar și să identifice noi surse de finanțare a investițiilor.

Moratoriu fiscal: 3-5 ani fără majorări de taxe

Pentru stabilizarea mediului de afaceri, experții Frames propun introducerea prin lege a unui moratoriu fiscal, odată cu adoptarea bugetului pentru 2027.

Măsura ar presupune menținerea nivelului și structurii principalelor taxe și impozite pentru cel puțin trei ani, ideal cinci.

Eventualele excepții ar trebui fundamentate prin studii de impact publice și anunțate cu minimum 12 luni înainte de aplicare.

Totodată, moratoriul ar trebui să includă reguli clare pentru eliminarea sau înghețarea unor taxe considerate descurajatoare pentru investiții, precum impozitul pe construcțiile speciale.

„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3-5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue. Nu costă nimic din buget, dar poate aduce înapoi miliardele de euro de investiții pe care le-am pierdut în acest an”, afirmă Adrian Negrescu.

Potrivit analizei, prevederea din programul de guvernare privind existența unui interval de cel puțin șase luni între anunțarea și aplicarea modificărilor fiscale reprezintă un pas înainte, dar nu oferă suficientă predictibilitate companiilor care realizează investiții pe termen lung.

Un consiliu economic pe lângă premier, cu reprezentanții marilor contribuabili și ai IMM-urilor

A doua propunere a Frames vizează înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă prim-ministru.

Din acesta ar urma să facă parte reprezentanții celor mai mari contribuabili din România, alături de organizațiile patronale ale întreprinderilor mici și mijlocii.

Consiliul ar trebui să se reunească periodic pentru a analiza impactul măsurilor fiscale înainte ca acestea să fie adoptate.

Printre sectoarele care ar putea fi reprezentate se numără industria auto, construcțiile și sectorul imobiliar, energia, industria alimentară, producția de băuturi și industria tutunului.

Potrivit Frames, dialogul cu firmele ar permite autorităților să estimeze mai corect efectele modificărilor fiscale asupra investițiilor, consumului, locurilor de muncă și veniturilor bugetare.

În plus, noua structură ar putea avea rolul de a urmări respectarea moratoriului fiscal și de a semnala eventualele încercări de modificare a taxelor fără o analiză prealabilă.

„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, mai arată analiza Frames.

Economiștii consideră că pregătirea bugetului pentru 2027 reprezintă o oportunitate pentru Guvern de a schimba modul în care sunt adoptate deciziile fiscale și de a reconstrui încrederea mediului de afaceri.