O misiune de anchetă a ONU privind Iranul a transmis joi că există motive întemeiate să creadă că Statele Unite s-au aflat în spatele a două lovituri militare asupra unei şcoli şi a unei baze sportive din Iran, în luna februarie, şi că acestea au constituit crime de război, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

De asemenea, misiunea a constatat că autorităţile iraniene au comis crime împotriva umanităţii în timpul represiunii violente asupra protestelor antiguvernamentale.

Concluziile unui nou raport al Misiunii Internaţionale Independente de Anchetă privind Iranul – care urmează să fie prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva – au vizat comportamentul SUA în timpul conflictului militar cu Iranul început în februarie, precum şi reacţia guvernului iranian la tulburările care au cuprins întreaga ţară începând cu finalul lunii decembrie.

Misiunile permanente ale Iranului şi SUA la Geneva nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta raportul.

Oficialii americani au declarat anterior că operaţiunile militare sunt desfăşurate în conformitate cu legislaţia privind conflictele armate, în timp ce Iranul a respins în mod constant acuzaţiile privind încălcările sistematice ale drepturilor omului.

Experţii ONU au precizat că au găsit motive întemeiate să creadă că forţele americane au fost responsabile pentru un atac asupra Şcolii Primare Shajareh Tayyebeh din oraşul Minab, unde peste 150 de oameni şi-au pierdut viaţa – dintre care aproximativ 120 de elevi -, potrivit oficialilor iranieni.

Misiunea a concluzionat că atacul a fost unul nediscriminatoriu, soldat cu victime în rândul civililor şi cu distrugerea infrastructurii civile, constituind astfel o crimă de război conform dreptului internaţional.

Potrivit raportului, SUA s-au bazat pe informaţii care sugerau prezenţa unui comandant militar iranian de rang înalt la faţa locului, însă nu au verificat în mod adecvat aceste informaţii înainte de a lansa atacul. Anchetatorii au afirmat că omisiunea de a actualiza datele privind ţinta şi de a confirma că respectiva clădire reprezenta un obiectiv militar a depăşit simpla neglijenţă.

„Mai degrabă, SUA au vizat clădirea şcolii deşi erau conştiente de riscul semnificativ de a lovi un obiectiv civil şi au acţionat cu nesăbuinţă în privinţa posibilităţii ca acest lucru să se întâmple”, se arată în raport.

În luna iunie, preşedintele american Donald Trump a declarat că „nimeni” nu a atacat în mod deliberat o şcoală de fete din Iran în luna februarie, invocând o anchetă privind incidentul. Agenţia Reuters a relatat în premieră că o anchetă internă iniţială a armatei americane a indicat faptul că forţele SUA au fost, cel mai probabil, responsabile pentru atacul soldat cu victime la Minab, în sudul Iranului.

De atunci, Pentagonul a ridicat nivelul anchetei, însă nu a făcut publică nicio concluzie preliminară.

Experţii ONU au precizat că şcoala era un obiectiv civil clar identificabil şi nu au găsit dovezi că ar fi fost utilizată în scopuri militare.

Experţii au ajuns la o concluzie similară în urma analizei unui atac asupra unui centru sportiv din Lamerd. Raportul a menţionat că atacul a avariat clădiri rezidenţiale şi o şcoală din vecinătate, provocând moartea şi rănirea a 22 de civili. S-a concluzionat că atacul a fost unul nediscriminatoriu şi, prin urmare, a constituit o crimă de război.

Comandamentul Central al SUA a transmis într-un comunicat din luna martie că forţele americane nu au efectuat niciun atac asupra oraşului Lamerd în ziua respectivă.

Ancheta misiunii ONU a constatat că autorităţile iraniene au desfăşurat un atac generalizat şi sistematic împotriva civililor în timpul protestelor izbucnite la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, implicând ucideri ilegale, tortură, detenţie arbitrară, dispariţii forţate şi restricţii severe privind libertatea de exprimare.

Organizaţiile pentru drepturile omului afirmă că printre cei ucişi în timpul celei mai ample campanii de reprimare de la preluarea puterii de către clericii şiiţi în urma Revoluţiei din 1979 s-au numărat şi simpli trecători. Teheranul a pus incidentele pe seama „teroriştilor şi a instigatorilor la revolte”, susţinuţi de opozanţi aflaţi în exil şi de adversari externi, precum SUA şi Israelul.

În cadrul anchetei s-a precizat că bilanţul victimelor nu a putut fi verificat în mod independent, însă s-a estimat că numărul morţilor şi al răniţilor este, probabil, mult mai mare decât cifrele oficiale, care indică 3.038 de morţi şi 25.000 de răniţi.

Raportul subliniază că reacţia guvernului faţă de proteste – incluzând acte de violenţă şi ucideri, întreruperea accesului la internet şi aplicarea pedepsei cu moartea – a reprezentat o escaladare semnificativă faţă de metodele anterioare de reprimare a disidenţei.