Parlamentul din Kosovo a aprobat duminică un nou guvern condus de prim-ministrul interimar Albin Kurti, la putere din 2021, la trei luni după alegerile anticipate, un progres care, totuşi, nu promite să pună capăt unei crize instituţionale care a dus la scrutinuri repetate, relatează AFP.

Cabinetul, alcătuit în principal din membri ai Vetevendosje (VV, Autodeterminare), formaţiunea lui Kurti care promovează o politică socială de stânga şi are o orientare naţionalistă, a fost aprobat cu 62 de voturi, într-un Parlament format din 120 de deputaţi, a precizat preşedinta Parlamentului, Albulena Haxhiu, transmite Agerpres.

Noul guvern a fost ales datorită sprijinului deputaţilor care reprezintă minorităţile, cu excepţia minorităţii sârbe.

Cele două principale partide de opoziţie au boicotat şedinţa, a constatat un jurnalist AFP.

Într-un discurs rostit înainte de vot, Albin Kurti a asigurat că problemele sociale se vor afla printre priorităţile noului său cabinet.

Referitor la politica externă, el a declarat că „obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană rămâne principalul obiectiv (…) şi direcţia strategică prioritară”.

Chiar dacă formaţiunea sa a ieşit clar în fruntea celor trei alegeri legislative organizate din februarie 2025, dintre care două anticipate – în decembrie 2025 şi în iunie 2026 -, Kurti, în vârstă de 51 de ani, nu a reuşit să negocieze cu partidele de opoziţie o ieşire din criza instituţională din cauza unor diviziuni politice profunde.

Principalul obstacol este alegerea preşedintelui acestei foste provincii a Serbiei care şi-a proclamat independenţa în 2008.

Preşedintele este ales de Parlament cu o majoritate de două treimi. Aşadar, dacă nu se ajunge la un compromis larg pentru a alege şeful statului, trebuie convocat de fiecare dată un nou scrutin.

La alegerile din 7 iunie, Vetevendosje a obţinut 47,13% din voturi, ceea ce i-a asigurat 53 din cele 120 de locuri din Parlament.

Această criză afectează Kosovo, care nu poate primi milioane de euro din fonduri europene atât timp cât nu are un Parlament funcţional şi un preşedinte.