Economia europeană intră într-o perioadă în care diferențele dintre sectoare devin tot mai pronunțate, iar perspectivele companiilor sunt influențate într-o măsură tot mai mare de dinamica industriei în care activează, transmite Allianz Trade joi, 24 septembrie, într-un comunicat de presă.

Cea mai recentă analiză Allianz Trade privind riscurile sectoriale la nivel global arată că această divergență se conturează pe fondul unei economii mondiale care își încetinește ritmul de creștere la +2,5% în 2026, înainte de o accelerare la +2,9% în 2027.

În Europa, această evoluție este cu atât mai relevantă cu cât perspectivele de creștere rămân moderate, iar diferențele de performanță dintre industrii se accentuează, creșterea fiind estimată la doar +0,9%, în condițiile unei contribuții încă reduse a investițiilor în AI.

Europa, între sectoare în creștere și industrii sub presiune

La nivel sectorial, energia, apărarea și semiconductorii susțin o parte importantă a dinamicii, în timp ce industria auto, transporturile, retailul și metalele continuă să resimtă presiunea costurilor ridicate, a cererii slabe și a concurenței globale.

Prin comparație, economia SUA este estimată să crească cu +2,1% în 2026, investițiile în inteligență artificială contribuind cu aproximativ o treime la avansul economic. Pe de altă parte, China își menține un ritm de creștere de +4,7%, susținut de exporturi și de producția din industriile high-tech, în pofida unei cereri interne care rămâne, în continuare slabă.

Dincolo de diferențele dintre marile economii, analiza Allianz Trade indică trei dinamici sectoriale distincte.

  • Prima este susținută de investițiile accelerate în inteligență artificială, apărare și energie.
  • A doua include industriile ciclice, unde activitatea este afectată de costurile ridicate de finanțare, tensiunile geopolitice și barierele comerciale.
  • A treia reunește sectoarele considerate în mod tradițional defensive, care prezintă, la rândul lor, profiluri de risc tot mai diferențiate.

Performanța companiilor europene

La nivelul companiilor, rezultatele indică în continuare reziliență, însă creșterea este tot mai concentrată în câteva sectoare.

În Europa, veniturile companiilor au crescut cu +11,2%, avansul fiind susținut în principal de energie, apărare și semiconductori.

Dinamica este mai puternică în SUA, unde veniturile companiilor au avansat cu +15,2% față de anul anterior, cel mai rapid ritm înregistrat după trimestrul al doilea din 2022, cu semiconductorii și energia printre principalii beneficiari.

AI-ul, energia și apărarea concentrează tot mai mult creșterea

Industria semiconductorilor se numără printre principalii beneficiari ai accelerării investițiilor în inteligență artificială. Astfel, cheltuielile marilor furnizori de infrastructură cloud sunt estimate să ajungă la 725 mld. USD în 2026, cu +80% peste nivelul anului anterior, și să depășească pragul de 1.000 mld. USD în 2027.

Pe fondul acestei dinamici, piața globală a cipurilor se îndreaptă către 1.500 mld. USD, în timp ce anumite segmente ale industriei semiconductorilor înregistrează creșteri de aproximativ +90%, susținute inclusiv de majorarea prețurilor memoriilor.

Efectele accelerării AI diferă însă semnificativ în interiorul sectorului tehnologic. Deși pentru cererea software și servicii IT analiștii Allianz Trade estimează o creștere de +3,6%, încrederea investitorilor este afectată de incertitudinile privind impactul inteligenței artificiale generative asupra industriei.

Creștere economică din Europa, susținută de energie, apărare și semiconductori

Pentru producătorii de computere și smartphone-uri, presiunile sunt mai accentuate: costurile componentelor cresc, deficitul de componente afectează marjele, iar volumele de PC-uri și smartphone-uri sunt estimate să scadă cu 11-14%.

La nivelul companiilor, rezultatele indică în continuare reziliență, însă creșterea este tot mai concentrată în câteva sectoare. În SUA, veniturile companiilor au avansat cu +15,2% față de anul anterior, cel mai rapid ritm înregistrat după trimestrul al doilea din 2022, semiconductorii și energia numărându-se printre principalii beneficiari. În Europa, veniturile au crescut cu +11,2%, însă avansul a fost susținut în principal de energie, apărare și semiconductori.

Sectoarele ciclice absorb costurile unei economii mai scumpe

O parte importantă a industriilor ciclice continuă să opereze într-un context dificil, marcat de costuri de finanțare încă ridicate, bariere comerciale și tensiuni geopolitice. În același timp, capacitatea limitată a companiilor de a transfera integral costurile suplimentare către clienți pune o presiune suplimentară asupra profitabilității, o parte din aceste creșteri fiind absorbită direct în marje, mai transmit reprezentanții Allianz Trade.

Industria auto europeană rămâne unul dintre sectoarele cu un nivel ridicat de presiune, pe fondul intensificării concurenței din partea producătorilor chinezi de vehicule electrice. În paralel, industria traversează o transformare structurală, în care sursele de valoare se deplasează treptat dinspre volumele de vânzări către software, servicii digitale și monetizarea datelor.

Construcțiile, unul dintre cele mai afectate sectoare

Sectorul construcțiilor rămâne sensibil la evoluția ratelor dobânzilor, însă perspectivele diferă semnificativ în funcție de segment. Investițiile în infrastructura publică, tranziția energetică și infrastructura digitală continuă să susțină activitatea, iar dezvoltarea accelerată a centrelor de date generează una dintre cele mai dinamice componente ale cererii globale pentru construcții.

Segmentul rezidențial înregistrează, în schimb, o revenire graduală, în timp ce construcțiile rămân afectate de costurile ridicate de finanțare și de schimbările structurale ale cererii pentru spații de birouri. În Europa, investițiile în infrastructură, renovări și proiecte asociate tranziției energetice susțin redresarea sectorului, cu o dinamică mai favorabilă în Europa de Est comparativ cu piețele occidentale.

Industria fierului și oțelului, sub presiune

Presiunile se mențin și în alte industrii. În retail, textile și bunuri pentru gospodărie, orientarea consumatorilor către produse din segmente de preț mai accesibile contribuie la susținerea volumelor de vânzări, însă limitează capacitatea companiilor de a-și proteja marjele. Industria chimică europeană continuă, la rândul său, să resimtă un dezavantaj competitiv structural asociat costurilor mai ridicate ale energiei.

În sectorul metalelor, perspectivele diferă semnificativ în funcție de segment. Cuprul, litiul și metalele rare beneficiază de cererea generată de electrificare și de dezvoltarea infrastructurii pentru AI, în timp ce segmentele fierului și oțelului rămân sub presiune.

Sectoarele defensive, profiluri de risc tot mai diferențiate

Diferențele de risc devin tot mai vizibile inclusiv în industriile considerate, în mod tradițional, mai rezistente la fluctuațiile ciclului economic. Sectorul farmaceutic își menține o poziție relativ solidă, susținut de portofolii consistente de brevete, de capacitatea companiilor de a menține puterea de stabilire a prețurilor și de un ecosistem de inovare foarte bine dezvoltat în SUA și Europa. Acești factori conferă sectorului farmaceutic un grad mai ridicat de reziliență într-un context economic în care alte industrii sunt mult mai expuse presiunilor ciclice.

În sectorul energetic, profilurile de risc sunt tot mai fragmentate. Producătorii americani de petrol și gaze beneficiază de nivelul mai ridicat al prețurilor petrolului, în timp ce companiile din Europa, Asia și Orientul Mijlociu se confruntă cu presiuni legate de aprovizionare și de accesul la piețele de desfacere.

Însă, energia regenerabilă beneficiază, în schimb, de interesul tot mai mare pentru consolidarea securității, autonomiei și rezilienței energetice, pe măsură ce aceste obiective capătă o pondere mai importantă în strategiile economice și energetice.

Diferențele sectoriale redesenează harta riscurilor pentru companiile din România

Pentru companiile din România, aceste evoluții se suprapun unui mediu de afaceri deja marcat de costuri ridicate de finanțare și de incertitudini privind evoluția cererii.

Analizele Allianz Trade au evidențiat presiunile asupra marjelor și investițiilor companiilor locale, într-un context în care costurile salariale, nivelul dobânzilor și întârzierile la plată de-a lungul lanțurilor comerciale continuă să influențeze performanța financiară și capacitatea de dezvoltare a acestora.

Apartenența la un anumit sector capătă astfel o relevanță tot mai mare în evaluarea riscului unei companii. Sector Atlas, instrumentul Allianz Trade de analiză a riscului comercial la nivelul principalelor industrii, evidențiază diferențe tot mai clare între sectoare în ceea ce privește capacitatea de a absorbi șocurile externe.

Riscuri pentru companiile românești

Expunerea la costurile de finanțare și energie, dependența de comerțul internațional și evoluția cererii pot conduce la perspective semnificativ diferite inclusiv pentru companii care operează în aceeași economie.

Pentru România, această diferențiere este relevantă și prin prisma legăturilor comerciale și industriale cu economia europeană. Presiunile cu care se confruntă sectoare precum industria auto, transporturile, industria chimică sau metalele pot fi resimțite de companiile locale integrate în lanțurile europene de producție și aprovizionare.

În același timp, investițiile în energie, infrastructură și digitalizare pot susține activitatea în sectoarele conectate la aceste direcții de dezvoltare.

Construcțiile, în creștere, dar cu multe insolvențe

La nivel sectorial, în România, semnalele rămân mixte. Construcțiile, unul dintre sectoarele cu cea mai bună evoluție în prima parte a anului, au înregistrat o creștere de peste 11% în primele șapte luni, susținută inclusiv de ritmul investițiilor realizate prin PNRR. Perspectivele pentru ultima parte a anului sunt însă mai prudente, pe măsură ce acest impuls se reduce, în timp ce sectorul continuă să se situeze între primele domenii din economie ca număr de insolvențe.

Agricultura, care ar fi putut avea o contribuție importantă la creșterea economică din acest an, a fost afectată de seceta din trimestrul al treilea. În ceea ce privește consumul și sectoarele conexe, după mai multe luni de scădere, este estimată o stabilizare în perioada următoare, inclusiv pe fondul temperării inflației, în timp ce segmentul non-alimentar rămâne sub presiune și sensibil la schimbările de comportament ale consumatorilor.

„În România identificarea sectoarelor cu perspective clare de creștere devine tot mai dificilă într-un context în care companiile resimt simultan presiunea costurilor cu energia, costurile ridicate de finanțare și incertitudinea politică. Chiar dacă evoluția insolvențelor poate părea moderată la nivel agregat, aceasta trebuie privită în contextul unei creșteri constante în ultimii trei ani și al utilizării tot mai frecvente a mecanismelor alternative, precum concordatul preventiv.

În același timp, ajustarea fiscală și accesul mai dificil la finanțare determină companiile să fie mai prudente în privința investițiilor și a proiectelor cu un grad mai ridicat de risc, cu un accent tot mai mare pe protejarea lichidității. În acest context, stabilitatea politică și menținerea României în categoria recomandată investițiilor sunt esențiale pentru costul finanțării și pentru capacitatea economiei de a susține investițiile și creșterea pe termen mediu”, punctează Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director, Allianz Trade.

Europa intră într-o etapă cu diferențe tot mai mari de performanță între sectoare

Perspectivele pentru perioada următoare indică o economie europeană în care evoluțiile sectoriale vor avea o influență tot mai importantă asupra performanței companiilor. Energia, apărarea și semiconductorii beneficiază de investiții și de schimbarea priorităților strategice, în timp ce industria auto, transporturile, retailul discreționar și sectorul metalelor rămân expuse cererii slabe, costurilor ridicate de finanțare și intensificării concurenței globale.

Industria chimică europeană a înregistrat o revenire pe fondul perturbărilor geopolitice, care au îmbunătățit temporar capacitatea companiilor de a transfera costurile în prețuri. Cu toate acestea, costurile ridicate ale energiei continuă să reprezinte un dezavantaj structural pentru competitivitatea industriei europene.

În acest context, profilul de risc al unei companii nu mai poate fi evaluat exclusiv prin prisma evoluției generale a economiei. Dinamica sectorului în care aceasta activează, expunerea la piețele externe și capacitatea de a gestiona costurile de finanțare, presiunile asupra marjelor și transformările tehnologice devin factori tot mai importanți în evaluarea riscului comercial, mai arată sursa citată.