Au început iarăşi să curgă gaze din România către Ucraina
După o perioadă lungă de pauză, fluxurile fizice de gaze naturale din România către Ucraina s-au reluat. Prin punctul de interconectare de la Isaccea 1 – Orlovka 1 (T1), conform datelor operative din Sistemul Național de Transport (SNT), la data de 9 noiembrie 2026, prin acest nod se înregistrează un volum de 0,4 milioane m³/zi. […]

După o perioadă lungă de pauză, fluxurile fizice de gaze naturale din România către Ucraina s-au reluat.
Prin punctul de interconectare de la Isaccea 1 – Orlovka 1 (T1), conform datelor operative din Sistemul Național de Transport (SNT), la data de 9 noiembrie 2026, prin acest nod se înregistrează un volum de 0,4 milioane m³/zi.
Deși nota tehnică specifică faptul că fluxul la Isaccea 1 este activat pentru un interval scurt de doar 3 ore, deschiderea acestei rute semnalează reintrarea Ucrainei în harta fluxurilor transfrontaliere directe dinspre rețeaua românească.

România nu este în niciun caz o rută principală de import gaze pentru Ucraina, aprovizionarea făcându-se preponderent prin Polonia.
Via Bulgaria şi România, ucrainenii aduc din când în când anumite cantităţi – mici, în general -, gaze azere (care tranzitează şi Turcia) sau GNL descărcat în porturile greceşti, apoi regazeificat şi împins pe conducte până aici.
Acesta ar fi Coridorul Vertical, în a cărui viabilizare s-a implicat foarte mult SUA, dar care încă nu este relevant. GNL are costuri logistice mari şi vine de departe, aşa încât nu poate concura deloc cu gazul natural transportat pe conducte.
În paralel, tabloul general al SNT arată o schimbare vizibilă a dinamicii de consum și export, pe fondul scăderii temperaturilor și ajustării cererii regionale. În primul rând, se remarcă o diminuare substanțială a tranzitului de gaze către Ungaria prin punctul Csanádpalota, unde debitul a coborât la un volum de 2,9 milioane mc. Această valoare este considerabil mai redusă comparativ cu volumele de export, pe această rută, de săptămâna trecută. De asemenea, exportul către Republica Moldova prin Ungheni se menține constant, la nivelul de 5.9 milioane mc.
Un alt element central din analiza la zi a SNT îl constituie creșterea semnificativă a extracției din depozitele subterane. Pentru a acoperi consumul intern și angajamentele de export, care însumează un flux de ieșire de 9.2 milioane mc, din depozite se extrag în prezent 11,8 milioane mc, practic la fel cât importul via Bulgaria. Cu o producție internă de 22,9 milioane mc și un nivel total al importurilor de 12,1 milioane mc (intrări concentrate masiv prin punctul Negru Vodă 1), totalul surselor de gaze disponibile la nivel național ajunge la 46,8 milioane mc.



Nu există încă comentarii aprobate.