Nu mai intră niciun metru cub de gaze în România din Bulgaria, pe la punctul Kardam/Negru Vodă, tradiţional locul pe unde au loc majoritatea fluxurilor de import ale ţării noastre.

Intrau zilnic, până azi, 12-13 milioane de mc. Am rămas doar cu o mică intrare – 1,8 milioane mc pe la Ruse/Giurgiu, deci tot din Bulgaria, dar aceasta este o rută mai rar uzitată.

Mai mult, toată această cantitate, ne spune Ion Sterian, directorul Transgaz, este gaz destinat Republicii Moldova, care doar tranzitează pe la noi.

Oficialul precizează şi motivul întreruperii fluxului de import. „Bulgarii fac lucrări la conducta care transportă gazele  în amonte, pentru a-i creşte capacitate de la 5 la 10 miliarde mc anual. Fac anumite cuplări, oricum erau anunţate lucrările, iar situaţia va dura toată această săptămână”, precizează Sterian.

Fără gazul de import, ne-a scăzut şi stocarea în depozite, pentru la iarnă. 9,8 milioane mc sunt injectate în subteran, faţă de o medie de 12-13 milioane mc uzual.

A scăzut la mai puţin de jumătate şi fluxul de gaze pe care îl trimitem către Ungaria. De la o cantitate zilnică de 7,7 milioane mc, acum mai pleacă doar 3,4 milioane.

Acesta este însă export propriu-zis de gaze româneşti la unguri, potrivit unor contracte anterior încheiate, pentru că nu se mai poate spune că este doar un tranzit, din moment ce nu există gaze ce intră în România, în afară de cele 1,8 miloane mc pe la Giurgiu, care sunt destinate moldovenilor (ies din ţară pe la Iaşi/Ungheni – n.r.).

Practic sunt furnizori din România care livrează în Ungaria.

De asemenea, furnizori români livrează direct 1 milion mc de gaz românesc şi în Republica Moldova, dat fiind că fluxul de export arată 2,8 milioane mc către moldoveni, în timp gazul de tranzit ce intră de la bulgari este de doar 1,8 milioane mc.

Depozitele de gaze din România sunt pline la 80% din capacitate, care este oficial de 3,17 miliarde mc. În ritmul actual, la sfârşitul ciclului de injecţie – 31 ocombrie, depozitele vor fi umplute la peste 90% din capacitate, un nivel considerat bun pentru a trece în siguranţă iarna pentru că ne putem baza şi pe producţia curentă, şi pe importuri.

După ce Comisia Europeană a renunţat, pentru acest an la directiva pentru ţările membre de a umple depozitele la cel puţin 90% din capacitate, fiecare ţară a ales propriul drum. Polonia, spre exemplu, a umplut de pe acum depozitele la 100%. Italia, Franţa stau şi ele bine. Marea problemă este Germania, cea mai mare ţară, cea mai mare economie şi cel mai mare consumator de gaze european, care este doar la 56% grad de umplere.