Războiul din Iran. Aceasta a fost principala cauză identificată de însuși președintele Donald Trump și de vicepreședintele JD Vance a doua zi după măcelul electoral din SUA. Evaluare incompletă. Votul sancțiune masiv împotriva MAGA, victoriile democraților în fiefuri republicane tradiționale ca Texas se explică prin războaiele purtate de administrația Trump, dar mai ales prin efectele lor. Iar războaiele lui Trump i-au costat scump pe americani, la propriu.

Sigur că efectul războiului din Iran declanșat în februarie de administrația Trump a lovit cel mai crunt economia SUA. Prețul petrolului a sărit în aer peste tot în lume. În America galonul de carburant a ajuns la peste 5 dolari, adică mai bine de 1 dolar pe litru. Americanii n-au văzut asemenea oroare la pompă nici în timpul crizelor petroliere din anii 70. Atunci galonul a depășit pragul psihologic de 1 dolar.

Creșterea masivă a prețului petrolului în America are efecte infinit mai dureroase decât în Europa. Din cauza distanțelor foarte lungi, scumpirea carburanților afectează mai tare un american decât un european. Efectul inflaționist este, de asemenea, mai dur. Aprovizionarea lanțurilor logistice se face cu costuri semnificativ mai mari decât în Europa, o cheltuială suplimentară care se reflectă în prețul produselor de pe raft.

Scumpirea vieții a fost de altfel unul dintre subiectele mari de campanie amorsate de democrați. Nu războiul din Iran în sine pare să-i fi supărat pe alegătorii americani, ci efectul devastator al creșterii prețului la carburanți asupra puterii de cumpărare din SUA. Sigur, această creștere a prețului petrolului are cauze mai complexe, la fel afectarea lanțurilor de aprovizionare, dar războiul din Iran a amplificat criza. 

Iată de ce, în ultimele săptămâni de campanie, într-o încercare disperată de a găsi o soluție la prețul carburanților, Trump a ridicat embargoul pe motorina rusească, justificând decizia drept interes strategic american. A se citi interes strategic electoral. N-a mai avut timp să producă vreun efect notabil.

Celălalt război, războiul tarifar, a afectat și economia americană, nu doar țările luate în colimator de administrația Trump. Americanii au plătit și ei războiul tarifar cu Europa, nu doar companiile franceze sau germane. Ei, consumatorii americani, au putut constata cu vinul sau brânza franțuzească sunt mai scumpe, la fel mașinile europene sau orice alte bunuri importate de pe bătrânul continent. Scumpirea materiilor prime a ridicat prețul produselor finale.

Importurile nu s-au oprit, poate s-au diminuat, dar bunurile s-au scumpit. Acesta este efectul de bumerang al oricărui război tarifar: Trump n-a pedepsit doar țările europene, Canada sau China, ci a lovit în proprii cetățeni. Oricine a călătorit în ultimele șase luni în America a putut constata lesne la stația de benzină, la supermarket sau la restaurant prețuri semnificativ mărite.

Pe fondul declinului economic major din SUA, acuzațiile grave de corupție au căpătat altă greutate în timpul campaniei. În timp ce americanii au sărăcit, familia Trump a prosperat. Fiul cel mare s-a lansat în afaceri cu criptomonede, ginerele amestecă politica externă cu investiții private în fondurile sale de la guverne din Orientul Mijlociu iar scandalul ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a unuia dintre fiii lui Trump, a arătat cum funcția publică este folosită pentru afaceri personale.

Democrații au exploatat din plin lăcomia familiei Trump și al cercului de apropiați. Viitorul Congres dominat de democrați se va ocupa foarte probabil cu prioritate de investigația acestor acuzații. În urma acestor investigații, după ce vor fi declasificate comunicări oficiale, vom afla probabil mai multe despre implicarea fostei ambasadoare SUA în Grecia în politica din România, dar mai ales pe ce politicieni de la București a contat.

Politica americană a părut legată în final de interesele financiare sau bunăstarea familiei Trump, nu de interesele SUA. Familia și-a optimizat afacerile, și-a extins proiectele imobiliare inclusiv în țări ca România, Serbia sau Albania, în timp ce exercită puterea la Casa Albă. Un conflict de interese taxat drastic la urne de alegători.

Războiul împotriva propriilor cetățeni. Sesiunile de vânătoare a migranților ilegali organizate de ICE soldate cu abuzuri mortale, războiul continuu cu o parte a presei, accesele tot mai grave de autoritarism au radicalizat o parte din societate și din alegătorii democrați. Mișcările de protest No Kings organizate de ei s-au răspândit rapid și au luat amploare în toate marile orașe americane.

Agresivitatea ideologiei MAGA și a administrației Trump a generat din nou efectul de pendul în SUA, după ce alegătorii au respins agresivitatea politicilor corecte de stânga promovate de Partidul Democrat cât a deținut puterea prin Barack Obama. Cum în America sistemul politic este bipartid, alegătorii au mereu de ales între republicani și democrați. Nu există a treia cale.

Or, de data asta democrații au găsit se pare candidați mai convingători, mai bine pregătiți, care au pedalat pe temele clasice: avort, drepturile civile, imigrația ca temă identitară, nu doar de securitate, războiul dintre Palestina și Israel etc. Trump a pariat pe cai morți, convins că simpla sa atingere îi va face câștigători. Pentru candidații republicani s-a dovedit a fi sărutul morții.

Iată rețeta clasică a pierderii alegerilor de către orice partid sau politician: aroganță, corupție, nepotism, sărăcirea populației, sfidarea regulilor democratice în paralel cu prosperitatea clanului politic aflat la putere pus pe afaceri bănoase, lux și ostentație. Puterea este pândită peste tot de aceleași pericole și comite aceleași greșeli pentru că natura umană este peste tot la fel. Puterea corupe, banii la fel.

Americanii l-au votat pe Trump la primul și al doilea mandat cât timp economia era puternică și își permiteau luxul dezbaterilor ideologice: ultraconservatorii MAGA vs stânga liberală. America s-a rupt în două, ca într-un mare reality show. S-au distrat cu spectacolul oferit zilnic de acest președinte histrion dependent de camerele de luat vederi cât timp a fost gratis sau prețul plătit pentru show era încă suportabil.

Numai că ideologia și spectacolul non-stop nu țin de foame. Petrecerea s-a încheiat. Între timp, a venit factura circului cotidian pe care inclusiv alegătorii republicani nu mai par deloc dispuși să o plătească. Acum, America trebuie să se recompună.