Jurnalistul Liviu Avram a explicat, în emisiunea „Harta de impact” din 4 noiembrie, cum s-a cultivat lăcomia magistraților. Potrivit lui, practic nu există în România judecător sau procuror care să nu fi apelat la colegii din instanțe pentru a obține majorări salariale – circa 6.700 de magistrați au făcut acest lucru. Acesta detaliază de unde a provenit disputa dintre Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție pe sumele imense pe care și le-au decis magistrații prin sentințe. Jurnalistul evidențiază și decizia CEDO din acest caz.

„Problema e mai amplă, mai gravă și mai veche decât o simplă dispută între Guvernul Bolojan și ÎCCJ”

Invitat la rubrica „Inside the Newsroom” a emisiunii „Harta de Impact”, Liviu Avram a explicat că originea acestei probleme datează de „cel puțin 20 de ani”.

„Problema e mai amplă, mai gravă și mai veche decât o simplă dispută în instanță între Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție. E o problemă care datează de cel puțin 20 de ani, agravată în ultimii 10 ani, care să fie curmată la un moment dat de către Curtea Constituțională, prin 2008-2009, dar instanțele au refuzat să aplice acele decizii care limitau posibilitatea ca magistrații să-și acorde singuri salarii”, explică acesta.

De unde a pornit povestea cu majorările salariale ale magistraților?

Jurnalistul Liviu Avram a precizat că toată povestea cu salariile magistraților a început în 2006, atunci când li s-au acordat sporuri procurorilor DNA și DIICOT. El atrage atenția că acela a fost momentul în care au început să ceară și alți magistrați sporuri. Acesta precizează că astăzi nu mai există niciun magistrat care să nu fi apelat la instanță pentru majorări salariale.

„Povestea e lungă și a început din 2006, când s-au dat sporuri de 40% la DNA și DIICOT, ca să atragă oameni. Unii judecători au dat în judecată că vor și ei aceleași sporuri, pentru că și ei sunt magistrați, exact ca procurorii DNA și DIICOT. Au primit de la instanță, de la colegii lor judecători, aceste drepturi. Și aceea a fost celula canceroasă de la care a început totul, care s-a răspândit în tot organismul. La circa 6.700 de magistrați care există în România, procurori și judecători, toți figurează cu plângeri prin care au cerut majorări salariale. Practic nu există în România judecător sau procuror care să nu fi apelat la colegii lor din instanțe pentru a obține majorări salariale. Numai cine nu a vrut, cine nu a deschis un asemenea proces nu a primit majorări salariale. Cu atât mai mult cu cât era șansă de câștig de 100%”, argumentează Avram.

„Problema nu mai este una contabilă sau strict salarială, devine o problemă politică, dată fiind anvergura acestei afaceri”

Avram crede că Lia Savonea s-a răzbunat pe Guvernul Bolojan pentru adoptarea legii care limitează salariile magistraților. Deși în ultimii 10 ani politicul s-a preocupat de salariile magistraților, adaugă acesta, acum ÎCCJ a ajuns să ceară achitarea tuturor sumelor restante, cât mai repede.

„Așa s-a ajuns la aceste sume fabuloase de peste 5 miliarde de lei. Lia Savonea, drept răzbunare pentru adoptarea legii care a limitat pensiile magistraților, a deschis proces, a cerut toate sumele acumulate în 20 de ani, dintr-o dată și a câștigat la Curtea de Apel și apoi a câștigat și la Înalta Curte. De 10 ani se tot eșalonează, li se dă cu țârâita. Dar dacă vă uitați pe declarațiile de avere ale magistraților, absolut toți, la rubrica salarii, pe lângă salariul pe care îl au în mod curent, toți au rubrică cu sume consistente restanțe salariale. Deci guvernele au recunoscut cumva aceste sentințe judecătorești și au încercat, pe cât posibil, să satisfacă aceste cereri. Dar să le satisfaci pe toate dintr-o dată a fost deja cam mult”, explică Liviu Avram,

Caz șocant în Justiție. „Legea nouă nu s-ar mai fi aplicat nimănui”

Liviu Avram a povestit un caz șocant din Justiție. Acesta a amintit despre transferul contribuțiilor de la angajator la angajat din 2018. El spune că, în acel context, magistrații au ajuns să primească pensii raportate la 80% dintr-o sumă mai mare decât salariul lor net. După 5 ani în care s-a petrecut acest lucru, a fost dată o lege prin care s-a plafonat la 80% pensie din ultimul salariu.

„Obsesia banilor continuă. În 2018, când s-a făcut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, în toată economia României, s-au făcut niște ajustări. Aceste corecții s-au adus peste tot, numai într-o singură zonă nu s-au aplicat, la justiție. Salariul brut, potrivit noii definiții economice, era mult mai mare și se aplica la o pensie de magistrat, 80% dintr-o sumă mult mai mare, și pensia rezultată era mai mare decât salariul pe care îl primea el cât era încă în activitate. Au lăsat 5 ani să meargă așa, s-au golit instanțele. În 2023, au schimbat legea și au pus o limită de 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu.”

Liviu Avram menționat și cel mai recent caz despre care a scris, despre o doamnă magistrat care a dat în judecată și a cerut să i se aplice vechea lege, deși ea ieșise la pensie sub imperiul noii legi. Deși inițial tribunalul îi respinsese aceste pretenții, Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză.

„O doamnă magistrat-asistent de la Înalta Curte a dat în judecată și a cerut să i se aplice legea veche, deși ea se pensionase sub imperiul legii noi, spunând că ea și-a depus cererea când încă era în vigoare legea veche, dar ea nu îndeplinea condițiile de pensionare atunci. În mod surprinzător, după ce tribunalul i-a respins aceste pretenții, la Curtea de Apel București, primește câștig de cauză. Cine citește acea sentință își dă seama ce aberații produce. Deci, dacă înainte de intrarea în vigoare a legii noi, toți magistrații din România, inclusiv cei la început de carieră, își depuneau cereri de pensionare, ei și-ar fi păstrat până la momentul pensionării avantajele din legea veche. Deci legea nouă nu s-ar mai fi aplicat nimănui.”

CEDO pune sub semnul întrebării majorările salariale ale magistraților

Jurnalistul vorbește și despre decizia CEDO care a ridicat problema unui conflict de interese între magistrații care reclamau și cei care acordau drepturile salariale. El spune că, la cel mai mic „parfum de discriminare”, magistrații dădeau în judecată, iar Înalta Curte generaliza majorările la toată casta.

„CEDO a avut de judecat cinci dosare cu cinci magistrați care reclamau majorări salariale. În motivarea deciziei se spune că s-ar putea ca acei judecători, și au fost mii de dosare care au acordat asemenea drepturi salariale, să fi fost în conflict de interese. Pentru că ei, la rândul lor, beneficiau de acele drepturi salariale. Apărea undeva un parfum de discriminare, dădeau în judecată doi sau trei judecători și după venea Înalta Curte și generaliza acele majorări la toată casta”, susține acesta.

„Deci ce e furat, rămâne bun furat?”

Liviu Avram detaliază decizia CEDO și arată că factorul politic are posibilitatea de a folosi această decizie. El spune că politicienii au nevoie de mult curaj pentru a se opune castei magistraților. Jurnalistul crede că există fundamentul necesar pentru a se revizui toate sentințele date de judecători aflați sub conflict de interese. Acesta menționează că nu înțelege de ce trebuie să plătim restanțele magistraților, dacă sentințele au încălcat deciziile CCR.

„Decizia asta CEDO de acum 2 săptămâni oferă, practic, factorului politic posibilitatea de a face ceva. Nu îmi dau seama ce, ori altă sesizare la Curtea Constituțională, ori o lege distinctă le oferă fundamentul ca să rezolve această problemă, în așa fel încât să fie revizuite toate acele sentințe date de judecători aflați în conflict de interese. Problema e că pentru asta trebuie foarte mult curaj politic. Domnul Luca Niculescu, l-am auzit ieri spunând că sumele alea trebuie neapărat plătite magistraților, fie și eșalonat. Întrebarea noastră, ca contribuabil, de ce trebuie, dacă au fost sentințe date cu încălcarea deciziilor Curții Constituționale. Deci ce e furat, rămâne bun furat?”, concluzionează Liviu Avram.

Care a fost reacția lui Ilie Bolojan după decizia CEDO?

Președintele PNL, Ilie Bolojan, susține că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) confirmă poziția Guvernului în disputa privind plata acestor drepturi. Bolojan afirmă că Executivul primește un argument pentru a rezolva problema, fără să afecteze echilibrul bugetar. Acesta a criticat ceea ce numește „aristocrație bugetară”.

„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a scris Bolojan într-o postare pe Facebook.

Liderul liberal susține că, într-un context economic dificil, plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei, fără a lua în calcul impactul asupra bugetului și celelalte obligații ale statului, ar fi imorală.

Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.

Emisiunea „Harta de impact”, în fiecare miercuri de la 13:00

G4Media și Economedia realizează în parteneriat emisiunea „Harta de impact”. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) desenează live harta deciziilor care contează și arată publicului cum îi influențează acestea buzunarul, afacerea sau cariera.

Jurnaliști cu experiență din cele două redacții aduc în prim-plan informații și teme relevante pentru public, fie că este vorba despre salariați, liber-profesioniști sau antreprenori. În fiecare ediție, în studio ajung oameni care pot explica, din interiorul domeniului lor, schimbările care influențează economia și societatea.