Comisia Europeană aprobă parțial cererea de plată nr. 5 a României din PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Șase jaloane și ținte nu au fost îndeplinite
Comisia Europeană a evaluat pozitiv parțial cererea de plată nr. 5 a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,67 miliarde de euro. Potrivit evaluării preliminare, România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare […]

Comisia Europeană a evaluat pozitiv parțial cererea de plată nr. 5 a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,67 miliarde de euro. Potrivit evaluării preliminare, România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului UE. Pentru șase jaloane și ținte, Comisia nu a putut confirma îndeplinirea acestora și a suspendat evaluarea.
Cererea de plată vizează reforme și investiții în domenii precum gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, administrația fiscală, competențele din sistemul sanitar și sectorul social.
De asemenea, măsurile urmăresc consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, dezvoltarea cercetării și îmbunătățirea mediului de afaceri, precum și susținerea sistemului de educație.
Printre măsurile importante incluse în această cerere de plată se numără:
- Extinderea accesului la internet de mare viteză: creșterea acoperirii cu internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, pe care operatorii de telecomunicații aveau puține stimulente comerciale să le deservească.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon: achiziția de vehicule nepoluante pentru administrațiile publice, casarea vehiculelor vechi și poluante și reducerea treptată a dependenței de centralele electrice pe combustibili fosili, prin creșterea producției interne de energie electrică din surse regenerabile.
- Digitalizarea universităților și a administrației fiscale: România a consolidat infrastructura digitală a universităților și a crescut disponibilitatea și utilizarea serviciilor fiscale digitale.
Cele șase jaloane și ținte pentru care evaluarea a fost suspendată
În ceea ce privește cele șase jaloane și ținte restante din cererea de plată nr. 5, Comisia Europeană nu a putut concluziona că acestea au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Acestea se referă la:
- Intrarea în vigoare a actelor normative care permit utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă și care sprijină dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil.
- Înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului.
- Reducerea timpului mediu necesar pentru intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice.
- Aplicarea testului IMM-urilor.
- Îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin intermediul garanțiilor de portofoliu.
Comisia a suspendat evaluarea acestor jaloane și ținte, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).
Procedura oferă statelor membre timp suplimentar pentru a transmite observații cu privire la jaloanele și țintele considerate neîndeplinite, în timp ce acestea pot primi o plată parțială aferentă jaloanelor și țintelor care au fost îndeplinite satisfăcător.
Ce urmează pentru cererea de plată nr. 5
Comisia Europeană a transmis evaluarea preliminară privind îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor aferente acestei cereri Comitetului Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
Plata către România poate fi efectuată după emiterea avizului Comitetului Economic și Financiar și adoptarea de către Comisie a unei decizii de plată.
Comisia va comunica în perioada următoare României motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite satisfăcător. România va avea apoi la dispoziție două luni pentru a transmite observații.
Dacă, în urma analizării observațiilor României, Comisia își menține evaluarea potrivit căreia jaloanele și țintele respective nu au fost îndeplinite satisfăcător, va reduce din suma totală de 2,67 miliarde de euro aferentă cererii de plată cuantumul corespunzător acestor ținte.
Valoarea aferentă țintelor restante va fi stabilită prin aplicarea metodologiei Comisiei Europene privind suspendarea plăților, prezentată în anexa II a comunicării publicate la 21 februarie 2023. Metodologia se aplică tuturor statelor membre și acordă o pondere semnificativă jaloanelor-cheie privind reformele.
În cazul în care Comisia va evalua ulterior că aceste jaloane și ținte au fost îndeplinite satisfăcător, va vira României și suma corespunzătoare acestora.
Comisia Europeană a primit deja și cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, pe care o evaluează în prezent.
România a depus cererea de plată nr. 5 în august 2026
România a transmis cererea de plată nr. 5 la 15 august 2026.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României include investiții și reforme ample, menite să facă economia și societatea mai sustenabile și mai reziliente și să le pregătească pentru tranzițiile verde și digitală.
Planul beneficiază de o finanțare totală de 19,6 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,5 miliarde de euro împrumuturi.
În perspectiva închiderii Mecanismului de Redresare și Reziliență la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să fi implementat toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să fi depus ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.



Nu există încă comentarii aprobate.