Comisia Europeană consideră că infrastructura din estul României are o importanță deosebită în contextul de securitate generat de războiul din Ucraina, iar proiectele de infrastructură pot beneficia de mai multe surse de finanțare europene, inclusiv prin Connecting Europe Facility și mecanismul SAFE. Răspunsul vine după o petiție depusă de Asociația HaiCăSePoate privind autostrăzile A7 și A8 și infrastructura feroviară din Moldova.

Comisiei Europeană a transmis că dezvoltarea infrastructurii din estul României are o dimensiune europeană, inclusiv din perspectiva securității și a mobilității în contextul războiului din Ucraina.

Răspunsul Comisiei Europene a fost transmis în cadrul Petiției nr. 1834/2025, depusă de Asociația HaiCăSePoate, prin care organizația a solicitat ca A7 și A8, alături de infrastructura feroviară din Moldova, să fie tratate drept obiective strategice europene.

„Conectarea Estului României este o problemă de securitate, coeziune și interes european”, susține asociația, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit organizației, Comisia Europeană recunoaște în răspuns că estul României necesită o atenție specifică, fiind printre regiunile afectate direct de contextul de securitate creat de războiul din Ucraina.

Ce surse europene de finanțare pot fi folosite

Comisia Europeană indică mai multe instrumente prin care investițiile în infrastructură pot primi sprijin european, printre acestea Connecting Europe Facility (CEF), fondurile de coeziune și cele regionale, precum și mecanismul SAFE.

De asemenea, proiectele suplimentare de infrastructură pot fi eligibile pentru finanțare dacă se încadrează în obiectivele europene privind mobilitatea militară, potrivit răspunsului citat de asociație.

Pentru A8, relevanța este legată inclusiv de rolul pe care viitoarea autostradă îl poate avea în conectarea Moldovei cu vestul României, Republica Moldova și, indirect, Ucraina.

„Pentru Autostrada A8, aceasta este o confirmare importantă. A8 nu mai poate fi tratată doar ca o promisiune internă sau ca o revendicare regională. Legătura Moldovei cu vestul țării, cu Republica Moldova și, mai departe, cu Ucraina, are o dimensiune europeană clară”, a declarat Ciprian Mitoșeriu, președintele Asociației HaiCăSePoate.

Comisia Europeană precizează însă că responsabilitatea pentru stabilirea și implementarea priorităților de investiții rămâne la nivelul statelor membre. Cu alte cuvinte, recunoașterea importanței strategice la nivel european nu înseamnă automat că proiectele vor fi finanțate sau accelerate de Bruxelles.

Petiția privind A7 și A8 a fost închisă procedural

Asociația spune că petiția a fost închisă procedural, însă consideră că demersul a avut ca rezultat includerea problemei infrastructurii din Moldova în circuitul instituțional european.

„Nu este victoria finală, A8 nu este încă terminată, iar până atunci nu există motive pentru triumfalism. Dar este, fără îndoială, o victorie de etapă”, susține organizația.

În acest context, principalul argument al asociației este că infrastructura rutieră din Moldova trebuie privită nu doar prin prisma conectivității regionale, ci și prin prisma conectivității europene și a securității.

În ce stadiu sunt A7 și A8

Autostrada A7, cunoscută drept Autostrada Moldovei, are aproximativ 453 de kilometri și leagă zona Ploieștiului de Siret, la granița cu Ucraina.

O parte importantă a traseului, de la București la Bacău, este deja deschisă circulației, în timp ce alte sectoare, în special cele până la Pașcani, sunt în execuție sau în diferite etape de implementare.

Autostrada A8 – Autostrada Unirii are aproximativ 305 kilometri și este proiectată să lege Târgu Mureș de Ungheni, la granița cu Republica Moldova.

Peste 90% din traseul A8 are, în prezent, contracte semnate pentru proiectare sau execuție, potrivit datelor prezentate de asociație.

A8 este unul dintre proiectele majore de infrastructură rutieră din estul României, cu rol în conectarea Moldovei cu Transilvania și, prin legătura de la Ungheni, cu Republica Moldova.