România a ajuns la aproximativ 70% din nivelul de convergență economică reală cu Uniunea Europeană, față de 26% la momentul de referință invocat de Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Progresul nu este însă ireversibil, iar continuarea procesului de convergență depinde de corectarea dezechilibrelor economice și bugetare, de investiții și de capacitatea țării de a atrage capital privat și străin, a avertizat acesta la summitul Rethink România.

„Convergența nu e un drum cu sens unic. Dacă nu mergem pe drumul corect, putem să mergem și înapoi”, a declarat Cristian Popa.

Reprezentantul BNR a atras atenția și asupra riscurilor amânării ajustărilor economice, avertizând că România poate ajunge în situația în care corecțiile să fie impuse de creditori, în condiții mai dificile.

„Cea mai dură corecție e cea pe care ți-o impune creditorul”, a declarat acesta.

Cristian Popa, BNR: Antreprenorii sunt cei care creează avuția

În opinia lui Cristian Popa, dezvoltarea economiei depinde de capacitatea mediului privat de a crea valoare și de existența unui cadru care să permită investițiilor să continue. Antreprenorii și capitalul privat au un rol esențial în susținerea creșterii economice și în apropierea României de nivelul economiilor europene dezvoltate.

„Antreprenorii sunt eroii capitalismului. Ei creează avuția. În mediul privat se creează avuția”, a declarat Cristian Popa.

Acesta a subliniat că România trebuie să rămână atractivă pentru investitorii străini, într-un context în care costurile de finanțare sunt ridicate, iar dobânzile pot continua să pună presiune asupra economiei.

Investițiile și capitalul sunt importante inclusiv pentru creșterea productivității și pentru susținerea potențialului economic al țării. În acest context, păstrarea încrederii investitorilor devine o condiție pentru continuarea convergenței.

Economia încetinește, dar creșterea trebuie să fie mai sănătoasă

Referindu-se la evoluția economiei românești, Cristian Popa a afirmat că activitatea economică încetinește în acest an, fără ca această evoluție să fie neapărat atât de dramatică pe cât ar putea părea.

El a comparat situația actuală cu cea din 2024, când economia înregistra creștere, dar avansul nu se traducea integral într-o dezvoltare sustenabilă.

„Motorul funcționa și în 2024, dar mergea în gol”, a afirmat Popa.

Potrivit acestuia, creșterea economică potențială a României depinde în mare măsură de capital și de investiții, inclusiv de investițiile străine directe. Un model bazat pe consum și acumularea dezechilibrelor nu poate asigura, singur, o convergență sustenabilă cu economiile europene dezvoltate.

Când ar putea România să discute despre aderarea la zona euro

Cristian Popa a legat perspectiva aderării României la zona euro de reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

„Din momentul în care vom avea deficitul sub 3%, vom putea să ne așezăm la masă să discutăm de aderarea la zona euro”, a declarat acesta.

Atingerea acestui obiectiv presupune gestionarea simultană a deficitului bugetar, a datoriei publice și a inflației. Reducerea dezechilibrelor necesită decizii asumate la nivel politic, în condițiile în care ajustarea finanțelor publice trebuie să fie compatibilă cu susținerea investițiilor și a creșterii economice.

Mesajul transmis de reprezentantul BNR la summitul Rethink România este că România trebuie să își consolideze fundamentele economice pentru a continua apropierea de Uniunea Europeană și pentru a evita pierderea progresului înregistrat până acum.