România a încasat 8,03 miliarde de euro din fondurile europene de coeziune în timpul Guvernului Bolojan, iar rata de absorbție a ajuns la 31,56%, de la 10,58% în iunie 2025, potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Pentru 2026, oficialul estimează intrări de peste 14 miliarde de euro din fondurile de coeziune și PNRR, însă o parte din banii europeni depind de îndeplinirea reformelor și de capacitatea instituțiilor de a transmite la timp documentele solicitate de Comisia Europeană.

România a ajuns la o rată de absorbție de 31,56% pe fondurile de coeziune

Dragoș Pîslaru a declarat că, la 2 iunie 2025, România încasase 3,8 miliarde de euro din fondurile europene de coeziune, după trei ani de implementare, ceea ce reprezenta 10,58% din alocarea totală de 31 de miliarde de euro.

În prezent, suma încasată a ajuns la 11,31 miliarde de euro, echivalentul unei rate de absorbție de 31,56%. Potrivit ministrului interimar, în perioada Guvernului Bolojan, România a primit 8,03 miliarde de euro din această sursă de finanțare.

„Suntem pe locul 2 ca sume absolute încasate, după Polonia, în top 10 ca procent”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a precizat că România avea o țintă de încasări de 5,28 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru acest an și încasase deja 4,09 miliarde de euro. El estimează că ținta va fi depășită după cele două cereri de rambursare programate pentru noiembrie și decembrie.

PNRR: România mai are de încasat 4,23 miliarde de euro

În cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România mai are de încasat două cereri de plată: cererea 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, și cererea 6, în valoare de 4,34 miliarde de euro.

Pentru cererea de plată 5, din suma de 1,651 miliarde de euro aferentă granturilor aflată în discuție cu Comisia Europeană, peste 1,4 miliarde de euro sunt considerate rezolvate, potrivit lui Pîslaru. Pentru diferență, negocierile sunt în continuare în desfășurare.

„Așteptarea este să avem o încasare a sumei din cererea de plată 5 în luna noiembrie”, a spus ministrul interimar.

În ceea ce privește cererea de plată 6, componenta de granturi se ridică la 2,582 miliarde de euro. România a recunoscut îndeplinirea parțială a unor jaloane legate de reforma salarizării și decarbonizare. În cazul împrumuturilor, autoritățile au negociat plata parțială a sumelor aferente unor segmente de autostradă.

Pîslaru a avertizat că aproximativ 900 de milioane de euro din granturi sunt în continuare expuse riscului de a nu fi încasate, în special din cauza reformelor privind salarizarea și decarbonizarea.

În total, România ar mai avea de încasat 4,233 miliarde de euro din cele două cereri de plată, potrivit estimării prezentate de ministrul interimar.

Obiectivul autorităților este ca absorbția granturilor din PNRR, aflată în prezent la 66%, să depășească 90%. Pîslaru consideră că această țintă rămâne fezabilă, dar depinde de răspunsurile ministerelor și agențiilor responsabile de implementarea reformelor și investițiilor.

Comisia Europeană vrea să încheie evaluarea cererii de plată 6 în noiembrie

Calendarul pentru cererea de plată 6 este unul strâns. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană urmărește să încheie evaluarea în jurul datei de 6 noiembrie și să adopte decizia finală până la 20 noiembrie, astfel încât plata să poată fi făcută în decembrie.

Principalul risc este legat atât de reformele restante, cât și de timpul limitat pentru transmiterea documentelor și răspunsurilor solicitate de Comisie.

„Riscul este nu că nu încasăm banii până la urmă, ci dacă îi încasăm în decembrie sau urmează să depunem solicitare pentru a contesta suma și a cere o plată la începutul anului viitor”, a explicat ministrul interimar.

Acesta a subliniat că România încă poate primi banii în decembrie, dar că este necesară „o mobilizare exemplară” a instituțiilor pentru a furniza documentele cerute în termen.

Peste 14 miliarde de euro din fonduri europene în 2026

Dragoș Pîslaru estimează că România ar putea înregistra în 2026 intrări de peste 14 miliarde de euro din fondurile de coeziune și PNRR, dacă sunt luate în calcul și sumele așteptate în perioada următoare.

„Dacă adăugăm aceste sume, estimez cel puțin 3 miliarde, și dacă luăm calendaristic anul 2026 vom avea în 2026 cu certitudine peste 14 miliarde de euro intrări pe coeziune și PNRR”, a declarat acesta.

Ministrul interimar a descris nivelul estimat al încasărilor drept unul record, în condițiile în care implementarea PNRR a fost împinsă spre finalul perioadei disponibile.

Pîslaru a susținut că absorbția fondurilor europene contribuie și la reducerea deficitului bugetar, prin finanțarea investițiilor din surse europene, și a afirmat că performanța Guvernului Bolojan în acest domeniu este reflectată inclusiv în rapoartele agențiilor de rating.

MIPE propune o nouă abordare pentru investițiile din perioada 2028-2034

Dincolo de absorbția fondurilor europene aflate în derulare, ministrul interimar a vorbit despre modul în care România ar trebui să își planifice investițiile pentru perioada 2028-2034.

Potrivit lui Pîslaru, România trebuie să își rezolve problemele de convergență, reziliență și dezvoltare strategică, dar și să își consolideze competitivitatea. În acest context, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între recuperarea decalajelor față de statele dezvoltate și stabilirea unor obiective ambițioase de dezvoltare.

Ministrul a identificat trei posibile abordări pentru viitoarele investiții.

Prima presupune finanțarea unor proiecte disparate, fără integrarea lor într-un portofoliu coerent și fără legături suficient de clare cu reformele. A doua variantă presupune concentrarea fondurilor europene asupra unui portofoliu de investiții, dar fără integrarea altor surse de finanțare.

A treia abordare, susținută de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, presupune utilizarea planului național și regional de parteneriat pentru a integra investițiile într-o strategie unitară de dezvoltare a României pentru perioada 2028-2034.

„Asta înseamnă ca banii europeni să fie puși la un loc cu banii naționali și cu fondurile private, să nu dezvolți programe separate, de tipul Anghel Saligny, CNI, Planul de dezvoltare”, a explicat Pîslaru.

Obiectivul este ca finanțarea investițiilor să fie stabilită în funcție de prioritățile de dezvoltare și de rezultatele urmărite, nu în funcție de sursa banilor. Ministrul a precizat că subiectul a fost discutat atât la nivel european, cât și în Guvern, iar MIPE a publicat o notă de informare privind această abordare.