Jurnalista Brînduşa Armanca, proaspăt devenită Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara, a murit, vineri, la vârsta de 72 de ani.

„Timişoara deplânge pierderea jurnalistei, autoarei şi profesoarei universitare Brînduşa Armanca, una dintre cele mai respectate voci ale presei şi culturii timişorene, Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara. Timişoara şi România au pierdut un reper de profesionalism şi curaj civic, într-o perioadă extrem de dificilă. Îi sunt recunoscător Brînduşei Armanca pentru încăpăţânarea cu care a promovat valorile Proclamaţiei de la Timişoara şi s-a bătut pentru libertatea de exprimare şi dialog”, a declarat, vineri, într-un comunicat, primarul Dominic Fritz, transmite Agerpres.

De-a lungul unei cariere remarcabile, Brînduşa Armanca a contribuit decisiv la formarea generaţiilor de jurnalişti. S-a aflat printre fondatorii Secţiei de Jurnalistică a Universităţii de Vest din Timişoara. Numele său este legat de instituţii şi publicaţii de prestigiu – Radio Europa Liberă, revista 22, Contributors.ro, PressHub, HotNews – prin care a promovat constant valorile democratice şi dialogul public. Între 1997 şi 2003, a fost directoare a TVR Timişoara.

Ca directoare a Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), a consolidat legăturile culturale româno-maghiare şi a promovat cultura română în spaţiul european.

Autoare a numeroase volume şi documentare dedicate jurnalismului, Timişoarei şi Banatului, Brînduşa Armanca a contribuit la păstrarea memoriei şi identităţii culturale a oraşului. Activitatea sa a fost recunoscută prin Distincţia Culturală a Academiei Române şi Premiul pentru Merit Cultural al Ungariei.

Ca vicepreşedinte al Societăţii Timişoara şi membră a Grupului pentru Dialog Social, a fost o prezenţă activă în viaţa civică, apărând valorile democratice şi spiritul Proclamaţiei de la Timişoara.

Societatea Timișoara, despre Brîndușa Armanca, în 4 august 2026:

Studentă eminentă a Facultății de Filologie din Timișoara, Brîndușa Armanca s-a remarcat în viața culturală înainte de Revoluție în calitate de critic literar și ziarist de limbă maghiară.
Fiindcă a depășit ireproșabil perioada când atâția alții au cedat presiunilor regimului, doamna Armanca a abordat perioada de după decembrie 1989 ca un om liber de angajamente nedemne. Astfel, de la bun început ea și-a ales calea și nu a mai părăsit-o niciodată, angajându-se ca ziarist și spirit civic în rândul forțelor ce au militat pentru o societate deschisă, democratizare, adevăr, pluralism, integrare europeană, decomunizare, justiție și o Românie a drepturilor omului.
Afilierea ei la Radio Europa liberă (din 1995 și până azi), la revista 22 (de la înființare în 1990 și până azi), la contributors.ro, Presshub si Hotnews vorbește în sine despre calitatea actului ei jurnalistic. Cine are o idee despre modul în care se concepe un articol în presa americană de bună calitate remarcă imediat modul în care Brîndușa Armanca își ordonează textele și regulile pe care le respectă cu sfințenie, după un cod strict de deontologie profesională, pe care rareori îl întâlnim la noi.
Faptul că a avut norocul istoric să fie parte dintre cei ce au contribuit cu energia și inteligența proprie la valul de schimbări ce au urmat căderii comunismului a reprezentat pentru ea o șansă și un ghinion deopotrivă. Ca alți oameni încă tineri în anii 90, Brîndușa Armanca a urmat mai multe căi simultan. A avut ocazia să-și construiască o carieră strălucită în ziaristică (specialitatea și șansa ei), însă a trebuit și să-și risipească energia ca să răspundă la solicitările numeroase ale unei societăți în curs de înnoire.
Și-a depășit cu mult condiția de ziarist proeminant, de ireproșabilă factură, devenind cadru universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde a pus bazele secției de jurnalism, alături de alte câteva personalități ale orașului, și la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, director la TVR Timișoara, director la Institutul Cultural din Budapesta timp de șase ani. Peste tot, activitatea ei a lăsat urme adânci, recompensate cu numeroase premii și distincții precum Ordinul pentru Meritul Cultural al Ungariei.
A militat ani mulți în cadul Societății Timișoara, unde ocupă funcția de vicepreședinte, precum și ca membru al Grupului pentru Dialog Social.
Ca orice om animat de valori morale ferme, expuse explicit, fără ezitare, așa cum se cuvine într-o lume în care vrem să respirăm aer proaspăt, Brîndușa Armanca a trăit în tensiune, a avut de înfruntat adversități înverșunate și suspuse, și și-a sacrificat interesul personal de dragul celui colectiv, plătind nu o dată un preț ridicat pentru convingerile ei civice. Rareori i s-au acordat reparații.
Să spunem că azi, prin decizia Consiliului local Timișoara și a primarului Dominic Fritz, cel care a promovat candidatura doamnei Armanca pentru titlul de cetățean de onoare al celui mai important oraș din istoria recentă a României, se face dreptate unui om dedicat interesului colectiv de peste trei decenii.
Există, iată, și povești de viață unde binele triumfă.