De la blocajul de la Cotroceni care ne costă sute de milioane de euro până la nota de plată de la pompă, România resimte din plin efectele deciziilor amânate. Eșec politic de 770 de milioane de euro, avertismentul dur de la agenția de rating Moody’s și cele mai mari prețuri la carburanți din regiune – astfel arată bilanțul economic al săptămânii.

Economedia prezintă analiza detaliată a evenimentelor, alături de harta marilor angajatori din țară, topul companiilor profitabile și poveștile românilor care inovează în Silicon Valley sau în industria muzicală.

Eșecul legii salarizării

Negocierile privind legea salarizării unitare din xectorul bugetar au continuat la începutul săptămânii. Legea, jalon în valoarea de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuia adoptată în Parlament și promulgată de președintele Nicușor Dan până pe 31 august.

Mai multe sindicate și-au exprimat nemulțumirea față de noul proiect de lege. De cealaltă parte, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, dar și ministru al Fondurilor Europene, explica faptul că România trebuie să păstreze un echilibru între reforma salarizării și posibilitățile bugetare.

„În acest moment, 8 miliarde erau deja planificați. Pentru 12, trebuie luate niște măsuri de reducere de cheltuieli adiționale. (…) Se poate. Dar, atenție, mai degrabă spre 8 decât spre 12. Ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană”, a adăugat acesta.

  • Nicușor Dan a discutat marți cu liderii partidelor pentru deblocarea legii salarizării

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat marți, 25 august, la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru deblocarea legii salarizării bugetarilor, a cărei ultimă variantă a fost respinsă de PSD. La discuție au fost prezenți Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

  • România pierde 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Reacțiile liderilor politici

În cursul serii de miercuri, președintele Nicușor a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării. Astfel, România a pierdut 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Legea salarizării nu a ajuns în Parlament la vot, după ce PSD s-a opus tuturor variantelor legii.

„Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului”, a transmis președintele, într-o declarație de presă.

Acesta ține să remarce totuși „disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”.

„De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a mai transmis Nicușor Dan.

Acesta a mai adăugat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană.

Citește aici declarațiile complete ale președintelui Nicușor Dan privind eșecul legii salarizării și reacțiile liderilor politici.

  • Notă Moody’s: Lipsa unui acord privind legea salariilor din sectorul public va duce la pierderea de fonduri UE și la creșterea riscurilor fiscale

Neadoptarea legii salarizării creează noi riscuri pentru România, spune ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, invocând o notă a Moody’s. Comentariul agenției de rating notează că „lipsa unui acord privind legea salariilor din sectorul public va duce la pierderea fondurilor UE și la creșterea riscurilor fiscale”.

„Avertisment Moody’s: blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”, a transmis Nazare, într-o postare publicată vineri seară pe pagina sa oficială de Facebook.

Acesta menționează un comentariu dedicat situației create în jurul legii salarizării al agenției de rating. (Citește continuarea aici.)

Proteste la Ministerul Muncii

În timp ce liderii politici erau convocați la Cotroceni pentru negocierile pe legea salarizării, mai multe federații sindicale protestau marți în fața Ministerului Muncii solicitând creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 şi deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial şi national. La protest au participat membri Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, Federaţia Sindicatelor din Comerţ, Federaţia Sindicatelor din IT & Comunicaţii şi Federaţia Sindicatelor din Industria Financiară, afiliate Cartel Alfa şi Uni Global Union, precum şi Federaţia Sindicală din Asigurări şi Bănci, afiliată Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi Uni Global Union.

De cealaltă parte, Dragoș Pîslaru a declarat faptul că o decizie privind nivelul salariului minim nu poate fi luată în acest moment, termenul pentru prezentarea raportului care va fundamenta nivelul acestuia fiind 20 octombrie.

În ceea ce priveşte cea de-a doua revendicare a sindicatelor, referitoare la contractele colective de muncă, Pîslaru a afirmat că România respectă Pilonul european al drepturilor sociale.

„Pentru negociere la nivel naţional nu avem în cadrul de reprezentare, cel puţin la nivelul patronatelor, deci nu putem avea contracte colective naţionale. Pentru contractele sectoriale sunt câteva care sunt deja adoptate. Înţelegem faptul că sindicatele îşi doresc mai multe contracte colective sectoriale. Aceste lucruri le vom discuta, de altfel, la întâlnire, ca să înţelegem mai concret, exact, solicitările sindicale”, a subliniat ministrul interimar al Muncii la acel moment.

Legea integrității, promulgată

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri, 28 august, Legea Integrității. Proiectul nu a fost trimis în Parlament pentru reexaminare.

„Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale”, se arată într-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Însă a precizat faptul că, în situația în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare.

„Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern. Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi. Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, mai arăta sursa citată.

Legea integrității este jalon în valoare de 770 de milioane de euro în PNRR și trebuia promulgată până pe 31 august. (Mai multe detalii aici.)

Proiectul privind închiderea operaţională şi financiară a PNRR, adoptat

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 26 august, proiectul de lege privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Proiectul a fost adoptat cu 205 voturi pentru. 41 au fost „împotrivă” (dintre care 36 de la AUR), iar trei deputați nu au votat. Nu a fost nicio abținere. (Citește aici mai multe detalii despre ce prevedere proiectul de închidere a PNRR-ului.)

Acciza la motorină va fi redusă cu 25% pentru perioada 1-15 septembrie 2026

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri, 28 august, că majorează la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard pentru intervalul 1-15 septembrie 2026, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr.162/2026, se arată într-un comunicat al ministerului de resort.

Măsura vine în continuarea intervenției din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a fost de 20% și este calibrată direct pe fondul noilor creșteri ale cotațiilor internaționale și ale prețurilor de la pompă, cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea economică. (Citește aici mai multe detalii despre cum se calculează reducerea accizei la motorină.)

Analizele Economedia

  • Topul celor mai profitabile companii din România în 2025: Energia domină clasamentul, frații Pavăl completează podiumul

Companiile din energie și domeniul petrolier domină clasamentul firmelor cu cele mai mari profituri nete declarate pentru 2025. Două poziții în Top 10 sunt ocupate de companii controlate de frații Adrian și Dragoș Pavăl, potrivit datelor transmise la solicitarea Economedia de către Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Clasamentul este realizat în funcție de profitul net declarat de persoanele juridice în situațiile financiare pentru 2025, fără a include băncile, și cuprinde atât companii operaționale, cât și entități de tip holding, ale căror rezultate pot reflecta inclusiv venituri financiare. (Citește mai multe detalii aici.)

  • Harta marilor angajatori din România: Care sunt cele mai mari companii după numărul de salariați, județ cu județ

De la CFR și Automobile Dacia până la Dedeman, Ford Otosan și Romgaz, marile companii din România concentrează mii de angajați și generează afaceri de miliarde de lei în toate județele țării. Economedia a analizat tabloul marilor angajatori din fiecare județ, conform datelor raportate de companii pentru 2025.

Clasamentul nu indică numărul de angajați care lucrează efectiv în fiecare județ, ci numărul mediu de salariați raportat de compania cu sediu social în acel județ. Astfel, aceste mari companii pot avea echipe în mai multe județe din țară. Analiza Economedia a fost realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

În cele 42 de companii, câte una pentru fiecare județ și una pentru București, erau anul trecut în total peste 165.000 de salariați. În top se regăsesc atât mari producători industriali, cât și jucători majori din energie, retail, servicii, industria alimentară și sectorul financiar. (Citește aici cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ.)

  • România are benzină şi motorină mai scumpe decât în toate ţările vecine, deşi dispune de resurse proprii importante de petrol

Benzina şi motorina din România sunt, în această perioadă, cele mai scumpe dintre toate ţările vecine, în ciuda faptului că țara noastră este unul dintre puținele state din regiune cu o producție internă semnificativă de petrol. Conform datelor statistice centralizate la nivel european, cum ar fi Oil Bulletin al Comisiei Europene, platforme de specialitate precum GlobalPetrolPrices și Cargopedia, media prețurilor practicate în benzinăriile din România plasează țara noastră chiar ușor peste media Uniunii Europene în ceea ce privește motorina, în timp ce benzina se situează în jurul mediei comunitare. (Citește continuarea aici.)

Interviurile Economedia

  • INTERVIU VIDEO | Cum se vede lumea VC-urilor, la 21 de ani: Adrian Ioana, despre GoAhead Ventures și ecosistemul de investiții din Silicon Valley

Adrian Ioana are 21 de ani și locuiește în Timișoara. Nu pentru mult timp, însă, deoarece planul său declarat este să se mute în curând în San Francisco, acolo unde se află și GoAhead Ventures, un fond de investiții din Silicon Valley, la care lucrează în poziția de Head of Engineering, după cum spune acesta, într-un interviu acordat Economedia. (Citește continuare aici.)

  • INTERVIU VIDEO | Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business: Aproximativ 40% din banii plătiți pe biletele de concert merg către taxe și impozite

Industria muzicală din România, care include atât muzica înregistrată, cât și segmentul de live, ar putea ajunge la afaceri de aproximativ 500 de milioane de euro anual, estimează Anca Lupeș, fondatoarea Mastering the Music Business, CEO al INDIERO – Asociația producătorilor și editorilor de muzică independenți din România și președintă RAW Music. Una dintre principalele probleme ale industriei de live este, în opinia sa, nivelul ridicat al taxării, în condițiile în care aproximativ 40% din prețul unui bilet ajunge la taxe și impozite, transmite aceasta într-un interviu pentru Economedia. (Citește continuare aici.)

  • Perspective din piața construcțiilor. Adrian Garofeanu, general manager Knauf Insulation, cu fabrică nouă în România: Piața va crește, dar în ritm moderat

Piaţa construcţiilor va crește în perioada 2026-2028, însă într-un ritm mai moderat decât în anii anteriori, estimează reprezentanții companiei de materiale de construcții Knauf Insulation. Costurile ridicate de construcţie, energia, finanţarea şi presiunile inflaţiei vor continua să influenţeze deciziile investiţionale, dar cererea va fi susţinută de proiectele de infrastructură şi de renovare energetică a clădirilor, a declarat Adrian Garofeanu, general manager Knauf Insulation România, Moldova şi Bulgaria.

Acesta a oferit, pentru Economedia, câteva perspective despre piața locală și planurile companiei, dar și despre activitatea noii fabrici din România, inaugurată anul trecut. Conform statisticii oficiale, piața locală de construcții e pe plus în primul semestru din 2026. (Citește continuarea aici.)