România, între extreme economice în UE. București-Ilfov a crescut cu 33%, dar două regiuni au pierdut peste 11% din PIB
România se află atât printre regiunile cu cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, cât și printre cele cu cele mai puternice scăderi. PIB-ul real al regiunii București-Ilfov a crescut cu 33% între 2019 și 2024, al treilea cel mai mare avans din UE. În schimb, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi de […]

România se află atât printre regiunile cu cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, cât și printre cele cu cele mai puternice scăderi. PIB-ul real al regiunii București-Ilfov a crescut cu 33% între 2019 și 2024, al treilea cel mai mare avans din UE. În schimb, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi de două cifre, potrivit datelor publicate joi, 22 octombrie, de Eurostat, citate de Mediafax.
Datele fac parte dintr-o analiză Eurostat privind evoluția economiilor regionale față de 2019, ultimul an dinaintea pandemiei de COVID-19.
Din cele 244 de regiuni europene pentru care sunt disponibile date, București-Ilfov se află pe locul al treilea în clasamentul creșterii economice reale. La polul opus, două regiuni din România sunt printre cele cinci din UE care au înregistrat cele mai mari scăderi.
București-Ilfov, a treia regiune din UE după creșterea PIB-ului
PIB-ul real al regiunii București-Ilfov a crescut cu 33% în perioada 2019-2024. Prin comparație, economia Uniunii Europene a avansat cu 5,6% în același interval.
Doar două regiuni din Irlanda au înregistrat creșteri mai mari. Eastern and Midland, care include Dublin, a avut un avans de 38%, cel mai mare din UE. Northern and Western s-a situat pe locul al doilea, cu o creștere de 36,4%.
București-Ilfov a depășit Malta, unde PIB-ul real a crescut cu 32,9%, și regiunea franceză Mayotte, cu un avans de 32,1%.
Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre regiunile cu cele mai mari scăderi
În timp ce București-Ilfov a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, alte două regiuni din România au avut evoluții negative.
În Sud-Muntenia, PIB-ul real a scăzut cu 13,5% între 2019 și 2024. În Sud-Vest Oltenia, contracția a fost de 11,3%.
Sud-Muntenia ocupă locul al patrulea în clasamentul celor mai mari scăderi economice regionale din UE, iar Sud-Vest Oltenia, locul al cincilea.
Cea mai puternică scădere a fost înregistrată în regiunea Yugoiztochen, din Bulgaria, unde PIB-ul real s-a redus cu 20,5%. Urmează Dytiki Makedonia, din Grecia, cu o scădere de 18%, și Groningen, din Țările de Jos, cu 14%.
PIB-ul UE a crescut cu 5,6%, dar 46 de regiuni sunt sub nivelul din 2019
La nivelul Uniunii Europene, PIB-ul real a fost cu 5,6% mai mare în 2024 decât în 2019. Din cele 244 de regiuni analizate, 197 au înregistrat creșteri economice, în timp ce 46 au rămas sub nivelul dinaintea pandemiei.
O singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, a avut o evoluție staționară.
Aproape toate regiunile care includ capitalele statelor membre au înregistrat creșteri economice în perioada analizată. Excepția a fost Helsinki-Uusimaa, regiunea capitalei Finlandei, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.
Ce arată datele despre economia României
Cifrele Eurostat arată diferențe mari între evoluțiile economice ale regiunilor din România. În timp ce București-Ilfov a crescut mult peste media UE, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia nu au revenit în 2024 la nivelul activității economice din 2019.
PIB-ul real măsoară evoluția producției economice după eliminarea efectului modificării prețurilor. Procentele nu reprezintă, așadar, creșteri sau scăderi ale salariilor, veniturilor gospodăriilor ori nivelului de trai.
De asemenea, datele nu explică direct cauzele diferențelor dintre regiuni.
Analiza folosește clasificarea statistică europeană NUTS 2, care permite compararea regiunilor din statele membre. Cifrele provin din ediția 2026 a anuarului regional Eurostat și compară activitatea economică din 2024 cu cea din 2019.



Nu există încă comentarii aprobate.