Doar 1,3% din materialele folosite în economia României proveneau din reciclare în 2024, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 12,2% și de cel mai mare grad, de 32,7% în Țările de Jos, potrivit Eurostat. Diferența arată cât de puține materiale recuperate revin în economia românească, în condițiile în care Uniunea Europeană introduce treptat reguli pentru reducerea deșeurilor și folosirea mai eficientă a resurselor. Datele sunt prezentate într-un articol InfoClima, semnat de Alexandru Laibăr, directorul executiv al Asociației Coaliția pentru Economia Circulară – CERC, publicat de Ziua Sustenabilității, pe 27 octombrie. Articolul pornește de la concluziile capitolului despre economia circulară din raportul „Starea Climei – România 2026”.

La nivel global, valoarea pierdută anual prin utilizarea ineficientă a resurselor este estimată la 25.400 de miliarde de euro, potrivit Circularity Gap Report 2026, realizat de Circle Economy în colaborare cu Deloitte. Suma este comparabilă cu aproape 31% din PIB-ul mondial folosit în analiză. Estimarea nu se referă doar la valoarea obiectelor aruncate și nici la o sumă de bani care ar putea fi recuperată integral prin reciclare. Ea include pierderi din procesarea materialelor și din utilizarea energiei, risipa alimentară, deșeurile de la finalul vieții produselor și deteriorarea clădirilor, utilajelor și infrastructurii. Calculul include și costuri de mediu și sociale, iar autorii precizează că rezultatele au un grad de incertitudine și nu reprezintă câștiguri garantate.

Ambalaje mai ușor de reciclat și mai puțin spațiu gol în colete

În următorii ani vor fi introduse schimbări la ambalaje. Regulamentul european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se aplică etapizat, începând din august 2026. Din 2030 sunt prevăzute cerințe pentru ca ambalajele introduse pe piața UE să fie reciclabile, precum și limite pentru spațiul gol din anumite ambalaje folosite inclusiv în comerțul online. Regulile urmăresc și reducerea cantității de ambalaje folosite, creșterea reutilizării și introducerea unor proporții obligatorii de plastic reciclat în ambalajele din plastic. Din 2028 este prevăzută și o etichetare armonizată la nivel european, pentru a ajuta consumatorii să sorteze deșeurile.

Articolul InfoClima explică și mecanismul prin care contribuțiile plătite de producători pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje vor ține cont de caracteristicile acestora, inclusiv de reciclabilitate. Astfel, ambalajele mai dificil de reciclat ar urma să fie descurajate prin costuri mai mari.

Hainele nevândute și colectarea textilelor

Din 19 iulie 2026, marile companii din Uniunea Europeană nu mai pot distruge hainele, accesoriile vestimentare și încălțămintea nevândute, cu anumite excepții prevăzute de legislație. Pentru companiile mijlocii, interdicția se va aplica din 2030, în timp ce întreprinderile mici și microîntreprinderile sunt exceptate de la această obligație, potrivit Comisiei Europene. Măsura urmărește reducerea risipei de produse noi și a resurselor folosite pentru fabricarea lor. Separat, statele membre ale UE trebuie să asigure colectarea separată a textilelor începând din 2025.

Pentru consumatori, economia circulară poate însemna păstrarea mai îndelungată a produselor, repararea unui aparat înainte de înlocuire, reutilizarea sau donarea hainelor și sortarea corectă a deșeurilor.

De ce este dificilă folosirea materialelor reciclate

InfoClima observă faptul că plasticul nou poate fi mai ieftin pentru producători decât cel reciclat. Materialele recuperate trebuie colectate, sortate, curățate și procesate, iar costurile cresc în special atunci când plasticul reciclat trebuie să îndeplinească cerințele pentru contactul cu alimentele. Colectarea separată deficitară reduce la rândul ei cantitatea și calitatea materialelor care pot fi reciclate. Articolul oferă și exemplul unui proiect pilot din Oradea, unde monitorizarea colectării și aplicarea principiului „plătești pentru cât arunci” au fost asociate cu creșterea purității materialelor reciclabile colectate.

Pentru ca mai multe materiale să poată fi folosite din nou, este nevoie atât de colectare separată în gospodării, cât și de infrastructură de sortare și reciclare. În același timp, produsele trebuie gândite astfel încât să poată fi reparate, reutilizate sau reciclate mai ușor, explică autorul articolului InfoClima, publicat pe 27 octombrie de Ziua Sustenabilității.