Romanian Business Leaders critică proiectul care ar impune un avocat pentru actele firmelor: „România riscă să adauge o nouă factură pentru antreprenori”

„În timp ce Comisia Europeană și-a asumat reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri, în Parlamentul României se află un proiect care merge în sens invers. Propunerea legislativă B563/2026, depusă la Senat pe 14 octombrie, ar obliga firmele să treacă pe la avocat pentru actele de înființare și modificare a societății și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiționale”, susține RBL.

Cât i-ar costa pe antreprenori?

RBL estimează că, numai pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an. RBL a estimat costul pornind de la datele ONRC și ale Ministerului Muncii și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract. Estimarea este prudentă, întrucât nu include costul recuperării creanțelor, al înscrierilor de garanții, al arbitrajului, întârzierile în tranzacții și pierderile pentru serviciile digitale.

În plus, în plin proces de dezbatere a platformei de digitalizare a României 2030, proiectul pune în pericol platformele LegalTech și instrumentele AI prin incertitudinea pe care o creează: nimeni nu va ști dinainte unde se termină „informarea” și unde începe „consultanța”. Granița ar urma să fie stabilită, caz cu caz, de instanță, la cererea UNBR.

Inițiatorii nu au prezentat nicio estimare a impactului asupra firmelor.

Ce cere RBL

1. Fără procedură de urgență. Inițiatorii au cerut adoptarea în procedură de urgență. RBL cere Biroului Permanent al Senatului să nu o aprobe: un proiect care schimbă regulile pentru peste un milion de firme are nevoie de dezbatere și de analiză de impact, nu de grabă.
2. Testul de proporționalitate. Directiva (UE) 2018/958 și Legea 245/2020 obligă statul să facă acest test înainte de orice restricție nouă de acces la o activitate rezervată unei profesii. Expunerea de motive nu conține un astfel de test și nu estimează costul pentru firme. Recunoaște doar posibile implicații bugetare pentru asistența juridică din oficiu.
3. Consultarea mediului de afaceri. Firmele care ar suporta costurile nu au fost consultate. Paradoxal, același proiect introduce obligația autorităților de a consulta Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) la orice act normativ care privește avocații.
4. Avizul Consiliului Concurenței. Proiectul mută în zona rezervată unei singure profesii servicii care astăzi sunt oferite pe piețe deschise de mai multe tipuri de furnizori: contabili, camere de comerț, firme de colectare, arbitri, platforme digitale. Când numărul furnizorilor scade prin lege, prețurile cresc, inovarea încetinește, iar costul îl suportă firmele și, în final, consumatorii.

Proiectul de lege contrazice, de altfel, și programul de guvernare al Guvernului desemnat, care își asumă reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru firme, modernizarea Legii societăților, transformarea Registrului Comerțului într-o platformă online și fundamentarea oricărei măsuri cu impact asupra firmelor pe analize de impact și consultare prealabilă.

„Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri”, a spus Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders.

Proiectul are ca obiect actualizarea și clarificarea sferei activităților avocațiale

Conform expunerii de motive, „modificările vizează actualizarea sferei activităților avocațiale și a garanțiilor privind accesul avocatului la informatii și la proceduri, delimitarea consultanței juridice de simpla infomare, instituirea unui mecanism judiciar rapid pentru activități neautorizate desfășurate prin s rvicii online, clarificarea dovezii mandatului avocatului, adaptarea protecției secretului profesional la mediul digital, protejarea titlului și a aparenței profesionale inclusiv în mediul online, precum și instituirea unei cousultări efective a U.NB.R. asupra proiectelor normative care afectează direct profesia”.

Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Codului civil propune ca anumite contracte pentru care legea impune forma scrisă să fie întocmite de avocați, extinde lista activităților rezervate profesiei și introduce proceduri judiciare accelerate împotriva unor servicii online care ar încălca legea, transmite Cursdeguvernare.ro.

Inițiativa e criticată de antreprenorul Radu-Sebastian Amarie (SoftBinator, It Just Works) și de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care avertizează asupra efectelor pentru companii, profesioniști din alte domenii și platforme de inteligență artificială.

Propunerea legislativă B563/2026 a fost înregistrată la Senat la 14 octombrie 2026. Inițiatorii au solicitat examinarea în procedură de urgență. Proiectul a fost semnat de parlamentari de la PSD, PNL, USR, AUR și PACE, dar USR a decis ulterior să nu susținută inițiativa.

Conform Cursdeguvernare.ro, una dintre cele mai importante modificări apare în articolul II al proiectului, care completează Codul civil. Textul propus pentru articolul 1241, alineatul (2), prevede:

„Atunci când legea cere, pentru validitatea sau pentru dovedirea contractului, forma scrisă sub semnătură privată, înscrisul constatator se întocmește de avocat, dacă legea nu prevede altfel”.

În ceea ce privește modificarea contractelor, proiectul propune completarea articolului 1243 din Codul civil cu următorul text: „Obligația prevăzută la art. 1241 alin. (2) se aplică modificării contractului numai în măsura în care legea cere, pentru modificarea respectivă, forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau pentru dovadă.”

Pentru contractele încheiate electronic, articolul 1245 ar urma să prevadă: „În cazul contractelor încheiate prin mijloace electronice, obligația prevăzută la art. 1241 alin. (2) se aplică în condițiile și cu respectarea legii speciale”.

Ce spun antreprenorii?

Antreprenorul Radu Sebastian Amarie spune că proiectul ar oferi avocaților un monopol asupra redactării actelor și a consultanței juridice.

Totuși, proiectul mai prevede ca „La art. 1242, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: „(3) Nerespectarea obligației prevăzute la art. 1241 alin. (2) nu atrage nulitatea contractului decât dacă legea prevede în mod expres această sancțiune.”, mai notează Cursdeguvernare.

Amariei spune că proiectul ar interzice orice sfat juridic individualizat dat de ChatGPT, Claude sau platforme online pentru spețe juridice.