România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană o pauză de un an în procesul de reducere a deficitului bugetar, astfel încât în 2027 să mențină nivelul din acest an, consideră vicepremierul interimar Tanczos Barna. El a avertizat că o nouă ajustare de un punct procentual ar pune o presiune puternică pe economie, într-un moment în care România nu va mai beneficia de investițiile finanțate prin PNRR, iar peste 40 de miliarde de lei ar urma să dispară din bugetul de investiții.

„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta, pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor cu încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă”, a declarat Tanczos Barna, miercuri seară, la Euronews România.

Vicepremierul interimar a spus că, după rectificarea bugetară necesară pentru 2026, următoarea prioritate a Guvernului ar trebui să fie pregătirea bugetului pentru anul viitor. În opinia sa, construcția bugetului pe 2027 trebuie să țină cont de faptul că România va pierde o sursă importantă de finanțare pentru investiții odată cu încheierea PNRR.

„În anul 2027 nu vom mai avea PNRR și dispar din bugetul de investiții peste 40 de miliarde de lei”, a afirmat Barna.

El avertizează că o reducere suplimentară a deficitului, în paralel cu dispariția investițiilor PNRR, ar putea accentua încetinirea economiei.

„Fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult și consumul va scădea și mai mult și încasările la bugetul de stat o să fie și mai mici”, a explicat vicepremierul interimar.

Barna: Statul trebuie să susțină economia prin investiții și comenzi

Tanczos Barna susține că problema deficitului nu poate fi analizată exclusiv prin comparația dintre veniturile și cheltuielile statului. Investițiile publice și consumul intern au, la rândul lor, efecte asupra activității companiilor și, implicit, asupra veniturilor fiscale.

„Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări. Cei care au făcut contabilitate știu că, pe debit și pe credit, fișa contului trebuie să fie una echilibrată”, a spus acesta.

Potrivit lui Barna, economia privată are nevoie atât de un consum intern relativ stabil, cât și de investiții și comenzi publice, în măsura în care statul își permite să le susțină.

„Deci nu suntem într-o situație bună, nu suntem într-o situație plăcută, motiv pentru care cred în continuare că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză”, a mai declarat vicepremierul.

Deficitul a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni

Datele privind execuția bugetară pe primele șapte luni arată că deficitul bugetului general consolidat a fost de 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

În termeni nominali, deficitul este cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât cel înregistrat în primele șapte luni ale anului trecut, o reducere de aproximativ 37%.

Ajustarea a venit în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei.

În același timp, investițiile publice au continuat să crească. Cheltuielile de investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară din 2025, adică o creștere de aproximativ 24%.

O parte importantă a acestui efort investițional este însă legată de fondurile europene și PNRR. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, 71,05% din volumul investițiilor din primele șapte luni a fost susținut din fonduri europene și PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi.

Plățile aferente acestor surse au crescut cu peste 20 de miliarde de lei, respectiv cu circa 60%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Tocmai această dependență de fondurile europene este una dintre principalele probleme pe care le vede Tanczos Barna pentru 2027: odată cu încheierea PNRR, statul va trebui să găsească alte surse pentru a menține ritmul investițiilor, în condițiile în care, simultan, este obligat să continue reducerea deficitului.

Dobânzile, o altă presiune majoră pe buget

Vicepremierul interimar indică și costul datoriei publice drept una dintre principalele probleme ale finanțelor statului.

„Mai avem o problemă uriașă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat (…) și plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi”, a declarat Barna.

El consideră că România are nevoie de o soluție alternativă de finanțare care să reducă presiunea exercitată de dobânzi asupra bugetului.

„Problema noastră cea mai mare acolo e și acolo ar trebui să reducem cumva, printr-o soluție de finanțare alternativă, altfel grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare”, a spus vicepremierul.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, numai în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de aceeași perioadă din 2025.

În acest context, discuția despre bugetul pentru 2027 va trebui să combine două obiective dificil de conciliat: continuarea consolidării fiscale, necesară pentru reducerea deficitului, și menținerea investițiilor publice la un nivel suficient de ridicat pentru a evita o frânare suplimentară a economiei după încheierea PNRR.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că execuția de la șapte luni arată o continuare a reducerii deficitului, dar a avertizat că evoluția din lunile următoare trebuie analizată în raport cu efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025. Potrivit acestuia, menținerea disciplinei cheltuielilor, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor rămân esențiale pentru atingerea țintei de deficit pentru întregul an.