Inteligența artificială schimbă nu doar modul în care angajații își îndeplinesc sarcinile, ci și felul în care caută ajutor, învață de la colegi și își construiesc competențele profesionale. Potrivit studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 22% dintre angajați întreabă mai întâi un asistent AI atunci când nu știu cum să rezolve o sarcină, înainte de a apela la un coleg sau la managerul direct, ambele variante fiind menționate de câte 16% dintre respondenți.

Schimbarea ridică întrebări pentru companii dincolo de câștigurile de productivitate: cum se transmite experiența profesională atunci când angajații găsesc mai repede răspunsuri cu ajutorul tehnologiei și ce se întâmplă cu rolul colegilor și al managerilor în procesul de învățare?

Datele arată că angajații folosesc deja AI-ul pentru a-și simplifica activitatea, dar nu anticipează neapărat transformări radicale ale propriilor roluri. În același timp, există îngrijorări privind oportunitățile profesionale ale celor aflați la început de carieră și felul în care aceștia vor dobândi experiența necesară pentru a avansa.

AI-ul devine o sursă de ajutor la locul de muncă

Atunci când întâmpină o dificultate profesională, 22% dintre angajații chestionați apelează mai întâi la un asistent AI. Urmează resursele interne ale organizației, cu 19%, apoi colegii de nivel similar, managerii direcți și căutarea pe internet, fiecare cu câte 16%. Doar 9% încearcă mai întâi să rezolve problema singuri, prin încercare și eroare.

Rezultatele indică o schimbare a comportamentului profesional: instrumentele de inteligență artificială devin o sursă imediată de sprijin, disponibilă fără a fi necesară întreruperea activității unui coleg sau solicitarea ajutorului managerului.

Pentru angajați, această accesibilitate poate însemna mai multă autonomie și un mod mai rapid de a găsi soluții. Pentru organizații, provocarea este să integreze tehnologia în procesele de lucru fără să piardă din vedere colaborarea, verificarea informațiilor și schimbul de experiență între colegi.

AI-ul nu înlocuiește automat aceste relații, însă poate schimba momentul în care angajații aleg să le folosească. Dacă întrebările simple sunt rezolvate cu ajutorul tehnologiei, interacțiunile dintre colegi se pot concentra mai mult pe situațiile complexe. În același timp, organizațiile trebuie să se asigure că angajații știu când este necesară verificarea unui răspuns și când experiența unui coleg rămâne esențială.

Productivitate mai mare, dar ce se întâmplă cu învățarea la început de carieră?

Pentru angajații care folosesc AI la serviciu, tehnologia are în principal o utilitate practică. Potrivit studiului MKOR, 39% o folosesc pentru a reduce sarcinile repetitive și plictisitoare, iar tot 39% o consideră un avantaj în raport cu alți profesioniști din domeniul lor. Alți 31% spun că utilizarea AI este o necesitate pentru a nu rămâne în urmă.

În acest context, una dintre întrebările importante pentru angajatori privește formarea profesională. Sarcinile de rutină reprezintă adesea punctul de plecare pentru angajații juniori: prin executarea lor, aceștia învață procesele interne, înțeleg standardele de lucru și își dezvoltă capacitatea de a gestiona situații mai complicate.

Studiul arată că 36% dintre angajații care pot aprecia impactul AI asupra pieței muncii consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. Alți 30% cred că toate nivelurile profesionale vor fi afectate în mod egal.

Printre respondenții cu cel puțin trei ani de experiență profesională, 15% observă că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcinile simple. Tot 15% spun că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 13% observă că aceștia apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct AI-ul.

Cele două tendințe arată că tehnologia poate accelera integrarea în activitate, dar și că organizațiile trebuie să regândească modul în care oferă sprijin angajaților aflați la început de drum. Un răspuns rapid nu înseamnă întotdeauna și înțelegerea procesului din spatele lui.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale reducerii posturilor de început de carieră:

„Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor din piață.”

Cum se raportează angajații la schimbările aduse de AI

Deși inteligența artificială este tot mai prezentă în activitatea profesională, majoritatea respondenților nu se așteaptă la schimbări majore ale propriului rol în următorii trei până la cinci ani.

Potrivit studiului, 32% consideră că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26% cred că AI va prelua doar sarcini minore. În schimb, 23% se așteaptă ca o parte importantă a atribuțiilor lor să se schimbe, iar 11% cred că rolul lor ar putea deveni rar sau ar putea dispărea.

Nivelul mediu de îngrijorare privind impactul AI este de 4 pe o scală de la 1 la 7. Totodată, 28% dintre angajați indică un nivel ridicat de îngrijorare, cu scoruri de 6 sau 7.

Percepțiile diferă și în funcție de experiența cu tehnologia. Dintre angajații care utilizează AI, 38% se așteaptă ca activitatea lor să se schimbe moderat sau semnificativ, față de 21% dintre cei care nu au folosit astfel de instrumente.

Datele sugerează că familiaritatea cu AI poate veni împreună cu o conștientizare mai mare a schimbărilor pe care le poate aduce. Pentru companii, comunicarea clară despre rolul tehnologiei, oportunitățile de formare și așteptările privind competențele angajaților poate contribui la o tranziție mai bine gestionată.

Gândirea critică și adaptabilitatea, printre competențele considerate esențiale

În privința competențelor necesare în viitor, angajații pun accentul atât pe capacitatea de a lucra cu tehnologia, cât și pe abilitățile care permit evaluarea și folosirea responsabilă a rezultatelor acesteia.

Gândirea critică și verificarea muncii realizate de AI sunt considerate cele mai valoroase competențe de 21% dintre respondenți. Adaptabilitatea și învățarea continuă sunt menționate de 20%, în timp ce specializarea practică și abilitățile umane, precum empatia, negocierea și leadershipul, sunt indicate de câte 19%. Folosirea eficientă a instrumentelor AI este considerată competența cea mai valoroasă de 15% dintre angajați.

Rezultatele arată că pregătirea pentru viitorul muncii nu se rezumă la utilizarea unor instrumente digitale. Capacitatea de a verifica informațiile, de a lua decizii, de a înțelege contextul și de a colabora cu ceilalți rămâne importantă într-un mediu în care o parte dintre sarcini pot fi automatizate.

Pentru organizații, această schimbare presupune nu doar acces la tehnologie, ci și investiții în învățare continuă, mentorat și dezvoltarea competențelor angajaților. Integrarea AI în activitatea zilnică poate aduce câștiguri de eficiență, însă rezultatele pe termen lung depind și de felul în care companiile își pregătesc oamenii pentru responsabilități noi.

Metodologia studiului

Datele provin din studiul „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR în două valuri de cercetare, în mai și august 2026. Cercetarea a inclus 1.000 de respondenți, cu vârste între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet din România.

Datele au fost colectate printr-un sondaj online (CAWI), în Panelul MKOR, iar eșantionul a fost stratificat și ponderat statistic, în funcție de criteriile precizate în raport. Nivelul de încredere este de 95%, iar marja de eroare pentru întregul eșantion este de ±3,1%. Pentru întrebările adresate angajaților, marja de eroare variază între ±3,9% și ±5,4%, în funcție de numărul de respondenți.