Islanda organizează sâmbătă, 29 august, un referendum național privind reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE). Statul nordic a renunțat anterior la planurile de aderare la UE din cauza drepturilor de pescuit, însă geopolitica, inclusiv amenințarea lui Trump de a prelua Groenlanda, a determinat o reevaluare a situației, relatează publicația germană Deutsche Welle (DW).

Națiunea nordică se confruntă de aproape două decenii cu problema aderării la blocul comunitar și a deveni cel de-al 28-lea stat membru.

Guvernul islandez de stânga, ales în 2024, s-a angajat inițial să organizeze un referendum anul viitor, dar a devansat votul din cauza intensificării tensiunilor geopolitice generate de războiul Rusiei în Ucraina și de situația Groenlandei.

Ce știm despre referendumul din Islanda

În timp ce se îndreaptă către una dintre sutele de secții de votare, alegătorii vor trebui să răspundă la o întrebare simplă, cu „da” sau „nu”: Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?

Întrebarea se referă  încercarea anterioară a guvernului islandez de a adera la UE, în 2009, în plină criză financiară mondială, care a afectat grav și economia locală. Planul de aderare a fost ulterior abandonat.

Votul de sâmbătă este considerat prea strâns pentru a putea anticipa rezultatul. Un sondaj Gallup publicat vineri indică faptul că o majoritate restrânsă a islandezilor se opune redeschiderii negocierilor. Alte sondaje recente indică un avantaj redus pentru tabăra favorabilă reluării negocierilor.

Islanda, integrată în blocul comunitar

Deși Islanda nu a fost niciodată membră a UE, țara este deja strâns integrată în blocul comunitar.

Islanda este membră atât a Spațiului Economic European (SEE) – care îi oferă acces la piața unică a UE, fără bariere comerciale majore –, cât și a Spațiului Schengen, care permite libera circulație.

Din populația Islandei, de aproximativ 400.000 de persoane, circa 265.000 au drept de vot.

Care sunt factorii decisivi pentru alegători?

Alegătorii au devenit din ce în ce mai preocupați de situația geopolitică, inclusiv de amenințarea reprezentată de Rusia și de declarațiile președintelui american Donald Trump privind intenția de a prelua Groenlanda, teritoriu aflat în apropiere și care aparține Danemarcei.

Islandezii, care și-au câștigat independența față de Danemarca în 1944, se întreabă dacă nu cumva ar putea fi următorii.

„Nu prea mai putem avea încredere în Statele Unite”, a declarat Hildur Knutsdottir, scriitoare de ficțiune horror, care intenționează să voteze în favoarea aderării la UE.

Națiunile arctice se află în centrul unei competiții tot mai intense pentru influența asupra regiunii polare nordice, în condițiile în care Statele Unite, Rusia și China încearcă să-și consolideze pozițiile în ceea ce privește rutele maritime, resursele naturale și securitatea.

Coaliția islandeză de stânga consideră că aderarea la UE ar putea contribui la contracararea ambițiilor lui Trump în Atlanticul de Nord.

„Ordinea internațională care a stat la baza securității și prosperității noastre timp de decenii este supusă unei presiuni serioase. În astfel de momente, națiunile mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături”, a declarat ministrul de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, pentru Reuters săptămâna trecută.

Pescuitul, dobânzile și identitatea națională

Ultima încercare de aderare la UE a fost abandonată în 2015, în mare parte din cauza îngrijorărilor privind aderarea la politica comună a UE în domeniul pescuitului.

Islandezii își câștigă existența din capturile consistente de cod și eglefin de secole și sunt reticenți în a permite accesul în apele reci ale Arcticii pentru navele de pescuit spaniole, olandeze și ale altor state membre UE, aceasta fiind una dintre cerințele Bruxellesului. Guvernul a afirmat că ar putea încerca să negocieze o excludere completă de la această politică.

Unii economiști consideră că islandezii, care s-au confruntat cu o inflație ridicată și cu dobânzi mari, ar putea beneficia financiar de pe urma aderării la UE și, eventual, de adoptarea monedei euro.

Dilema „transferului de putere”

Identitatea națională este un alt factor care influențează votul. Oponenții aderării la UE subliniază că Islanda beneficiază deja de avantajele integrării europene fără să fie membră cu drepturi depline a Uniunii.

„Pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm către UE mai multă putere decât ar fi necesar”, a declarat fosta prim-ministră Katrin Jakobsdottir, la un eveniment organizat joi la Reykjavik.

Ce se întâmplă dacă Islanda votează pentru reluarea negocierilor cu UE

Un vot favorabil ar declanșa un proces de negociere cu brațul executiv al UE, Comisia Europeană.

Acesta ar presupune discuții în 35 de domenii, de la economie la drepturile omului.

Potrivit unei note a Ministerului de Externe islandez, negocierile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului și ar putea dura între 18 și 24 de luni.

Sursă foto: © Tanjim Hasan | Dreamstime