BREAKING NEWS: Se privatizează și spitalele publice

Este vorba despre implementarea asigurărilor private în sistemul public de sănătate, ceea ce înseamnă o reducere a accesului în aceste spitalele pentru plătitorii de asigurări sociale de sănătate.

Printre obiectivele programului de guvernare al alianței PNL-USR-UDMR se numără și dezvoltarea pieței asigurărilor de sănătate prin susținerea complementarității dintre sectorul public și cel privat, precum și extinderea asigurărilor private către unitățile sanitare publice. Privatizarea modernă nu se mai face grosolan, ca în anii ’90, când efectiv se scoteau la vânzare întreprinderi și fabrici, multe din ele valoroase, care se vindeau pe nimic. Cel puțin în sistemul de sănătate nu poți scoate acum la licitație un ditamai spitalul. Metoda este mai subtilă. Astfel, sub pretextul asigurării unei finanțări mai bune a sănătății, se introduc asigurările private în spitalele publice. În prezent, sistemul asigurărilor private de sănătate funcționează pentru clinicile și spitalele private, unde se orientează, de regulă, românii cu bani. Pentru cei care au venituri mici sau modice, unitățile sanitare de stat rămân singurele opțiuni. Introducând însă asigurări private în spitalul de stat înseamnă să reduci accesul în sistemul de sănătate pentru cei mai puțin privilegiați din punct de vedere financiar. Pentru că, întotdeauna, cei care plătesc mai mult au prioritate. Spitalele vor ajunge astfel să direcționeze resurse umane și medicale către cei care dețin asigurări private, neglijându-i pe ceilalți. ”Trebuie să atragem mai mulți bani în sistem și vom evalua diverse măsuri, de la asigurări complementare până la pilotarea diverselor altor mecanisme de finanțare, pentru a atrage mai mulți bani în sistem și a eficientiza, pentru a asigura performanța instituțiilor care prestează servicii medicale în România”, declara noul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

România cheltuie mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE, iar contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare, se arată în programul de guvernare. Totodată, documentul indică faptul că există tendințe care pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea populației, care determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere a bazei de resurse, și emigrația persoanelor  de vârstă activă, care are ca efect reducerea contribuțiilor și restrângerea și mai acută a bazei de resurse. ”Se vor dezvolta asigurările complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale, se va crea un cadru legislativ şi va crește deductibilitatea fiscală pentru asigurările complementare de sănătate. Totodată, se va iniția și o dezbatere publică  legată de oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază. În ce privește dreptul de a alege în Sănătate, va exista deschidere către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asigurători pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii. În acest context, statul își va menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS”, se mai prevede în programul de guvernare.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi privind activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, peste 12 milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar sunt scutiţi de la plata CASS. ”Dintre avantajele apelării la sistemul privat de sănătate putem aminti accesibilitate mai mare la medici, aparatură de înaltă calitate și timpul economisit prin durata de aşteptare scăzută. Dezavantajele asigurărilor private de sănătate sunt costurile suplimentare, faptul că nu toţi pot beneficia (cei care au diverse afecţiuni în momentul încheierii poliţei, cei care au peste 65 de ani sunt excluși de la asigurarea privată), includerea unei persoane într-o asigurare privată de sănătate este un procedeu complex (investigaţii privind sănătatea persoanei), angajatorii nu includ asigurările private de sănătate în pachetul salarial oferit angajaţilor și pot interveni probleme legate de decontarea serviciilor medicale”, se precizează în raportul Curții de Conturi.