Rețelele de crimă organizată din România reușesc să fure sute de milioane de dolari din fondurile publice americane, profitând de o vulnerabilitate majoră a sistemului: dependența statelor de tehnologia învechită a benzilor magnetice, arată o investigație a influentei publicații americane The Wall Street Journal. Grupările românești fură practic banii din fondurile de ajutoare alimentare acordate de guvernul SUA cetățenilor săraci. Investigația apare exact când președintele Nicușor Dan se află în SUA, la New Yrk, unde participă la Adunarea Generală ONU.

În luna martie, un cetățean român expulzat deja de două ori din SUA a intrat într-un magazin din Ohio. Fără să atragă atenția, bărbatul a montat pe terminalul de plată un dispozitiv clandestin de citire a cardurilor, cunoscut sub numele de skimmer. Acțiunea sa nu a fost un caz izolat, ci făcea parte dintr-o operațiune amplă orchestrată de o rețea din California, condusă de un alt român, cunoscut sub porecla „Piranha”.
Scopul grupării era furarea fondurilor de ajutoare alimentare (bonuri de masă oferite prin programe guvernamentale) ale clienților care își foloseau cardurile de debit de asistență socială la casă. Deși complotul din Ohio a fost zădărnicit de autorități cu ajutorul unor informatori, anchetatorii americani avertizează că acest caz reflectă un tipar infracțional din ce în ce mai răspândit.

Sistemul electronic prin care Guvernul SUA distribuie ajutoarele sociale (Electronic Benefit Transfer – EBT), utilizat de milioanele de americani cu venituri mici pentru cumpărarea de alimente, folosește în continuare carduri cu bandă magnetică — o tehnologie concepută în anii 1960. În timp ce majoritatea cardurilor bancare comerciale au trecut de ani buni la cipuri electronice sau plăți contactless, cardurile guvernamentale de asistență au rămas extrem de vulnerabile.

Procesul de furt este foarte simplu, potrivit WSJ. Infractorii suprapun peste cititoarele oficiale de carduri dispozitive false (skimmere), realizate meticulos, care imită perfect echipamentul original. Montarea durează doar câteva secunde, adesea în timp ce un complice distrage atenția casierului. Când beneficiarul de ajutoare trece cardul prin fanta cititorului și introduce codul PIN, skimmerul copiază instantaneu datele de pe banda magnetică și înregistrează codul secret. Apoi, membrii grupării descarcă datele furate direct de pe skimmer sau de la distanță, prin conexiuni bluetooth, fără a mai fi nevoie să ridice dispozitivul fizic. Datele obținute sunt clonate pe carduri albe neutre, folosite ulterior pentru retrageri de numerar de la bancomate sau pentru achiziții masive de produse (cum ar fi băuturi energizante sau dulciuri) care sunt revândute pe piața neagră.

Banii furați din programele de ajutoare sociale destinate celor mai sărace categorii din America finanțează un stil de viață extravagant. Potrivit anchetatorilor americani, fondurile ilicite sunt folosite pentru închirierea de vile de lux cu piscine și mașini exotice în SUA. De asemenea, sumele sunt convertite rapid în criptomonede și transferate în România, unde alimentează piețe imobiliare, cazinouri și conturile liderilor lumii interlope.

Impactul asupra celor jefuiți este devastator. După ce Guvernul federal a oprit la sfârșitul anului 2024 rambursarea automată a beneficiilor furate din programul SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), cele mai multe dintre victime — familii fără resurse — sunt nevoite să apeleze la bănci de alimente sau la rude până la următoarea alocare lunară. Wall Street Journal estimează că, doar între octombrie 2022 și decembrie 2024, guvernul american a înlocuit ajutoare furate în valoare de peste 360 de milioane de dolari pentru 754.000 de gospodării.

Progresul tehnologic al acestor grupări își are rădăcinile în perioada Războiului Rece, când regimul comunist din România a pregătit numeroși ingineri și specialiști în tehnică. Odată cu proliferarea internet cafe-urilor din anii 2000, România a devenit un punct fierbinte al infracționalității cibernetice la nivel mondial, scrie publicația americană.
În jurul anului 2015, grupările de fraude financiare formate din cetățeni români operau deja rețele masive de skimming la bancomatele din stațiunile turistice din Mexic, precum Cancún și Cozumel. Odată cu pandemia de COVID-19 și explozia bugetelor alocate de SUA pentru ajutoare sociale (ajunse la o medie lunară de 12 miliarde de dolari), infractorii și-au reorientat atenția exclusiv către piața americană.
California a devenit repede epicentrul acestor infracțiuni, deoarece oferă atât tichete de masă, cât și ajutoare în numerar pe un singur card. Peste 50 de persoane, majoritatea cu legături în România, au fost trimise în judecată doar în sudul statului California. De asemenea, zeci de alți cetățeni români au fost puși sub acuzare în orașe din Mississippi, Maryland, Oregon sau Ohio.
Infractorii folosesc metode extreme pentru a rămâne pe teritoriul SUA, de la depășirea termenelor vizelor și cereri false de azil, până la trecerea clandestină a frontierei de sud. Anul trecut, un cetățean român cu studii economice a fost arestat la graniță în timp ce încerca să intre din Mexic într-o ambulanță, având sânge fals pe față și pretinzând că este un american rănit. Baza sa de operațiuni retrăsese ilegal 105.000 de dolari din conturile beneficiarilor din New York prin intermediul bancomatelor din Los Angeles.

Anchetatorii americani subliniază că structura descentralizată a grupărilor le face extrem de greu de destructurat. În cadrul rețelelor, există o ierarhie strictă: liderii controlează operațiunile de peste hotare, executanții de la nivel inferior riscă prin instalarea fizică a dispozitivelor, iar „constructorii” de skimmere — meșterii tehnici care asamblează aparatura — sunt protejați cu strictețe și nu participă niciodată la retragerea banilor pentru a nu fi prinși.
Serviciul Secret al SUA (Secret Service) a lansat razii sistematice la nivel național pentru depistarea skimmerelor. În urma a 70 de operațiuni de măturare a pieței, agenții au descoperit 694 de dispozitive ilegale, prevenind fraude estimate la peste 720 de milioane de dolari.
În paralel, autoritățile americane colaborează strâns cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România pentru identificarea și confiscarea bunurilor cumpărate cu bani furați.

Printre bunurile deja sechestrate în România se numără o vilă de aproximativ 230 de metri pătrați din Transilvania, aparținând unui bărbat acuzat că coordona rețele de skimming din SUA direct de pe teritoriul european.

Pentru a stopa fenomenul, mai multe state americane au început procesul lent și costisitor de înlocuire a cardurilor cu bandă magnetică cu unele moderne, dotate cu cip. În California, investiția de 76,5 milioane de dolari în emiterea de carduri noi a dus la o scădere drastică a sumelor lunare furate: de la aproape 21 de milioane de dolari în ianuarie 2024, la 4,3 milioane de dolari în iulie 2026.
Cu toate acestea, acoperirea nu este totală. Mulți comercianți mici nu au terminale compatibile sau infractorii reușesc să blocheze cititorul de cip, obligând clienții să gliseze banda magnetică. În plus, experții avertizează că rețelele din România încep deja să utilizeze tehnologii mai avansate, cum ar fi atacurile informatice prin boti care ghicesc numerele de cont.
Tranziția completă la sisteme securizate este estimată să dureze ani de zile și să coste zeci de milioane de dolari pentru fiecare stat.