Un proiect legislativ înregistrat în Senatul României a stârnit controverse în mediul online prin modificările pe care le aduce în zona consultanței juridice. Deputatul USR Alexandru Dimitriu, de profesie avocat, spune că USR a decis să nu susțină proiectul, deși inițial un membru al partidului era printre semnatari, din cauză că ar crea extinderea excesivă a activităților rezervate avocaților și pentru că include ambiguități care pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni și firme. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a transmis că schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice.

Proiectul are ca obiect actualizarea și clarificarea sferei activităților avocațiale.

  • Forma propusă a legii
  • Expunerea de motive 

Conform expunerii de motive, „modificările vizează actualizarea sferei activităților avocațiale și a garanțiilor privind accesul avocatului la informatii și la proceduri, delimitarea consultanței juridice de simpla infomare, instituirea unui mecanism judiciar rapid pentru activități neautorizate desfășurate prin s rvicii online, clarificarea dovezii mandatului avocatului, adaptarea protecției secretului profesional la mediul digital, protejarea titlului și a aparenței profesionale inclusiv în mediul online, precum și instituirea unei cousultări efective a U.NB.R. asupra proiectelor normative care afectează direct profesia”.

Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Codului civil propune ca anumite contracte pentru care legea impune forma scrisă să fie întocmite de avocați, extinde lista activităților rezervate profesiei și introduce proceduri judiciare accelerate împotriva unor servicii online care ar încălca legea, transmite Cursdeguvernare.ro.

Inițiativa e criticată de antreprenorul Radu-Sebastian Amarie (SoftBinator, It Just Works) și de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care avertizează asupra efectelor pentru companii, profesioniști din alte domenii și platforme de inteligență artificială.

Propunerea legislativă B563/2026 a fost înregistrată la Senat la 14 octombrie 2026. Inițiatorii au solicitat examinarea în procedură de urgență. Proiectul a fost semnat de parlamentari de la PSD, PNL, USR, AUR și PACE, dar USR a decis ulterior să nu susținută inițiativa.

Conform Cursdeguvernare.ro, una dintre cele mai importante modificări apare în articolul II al proiectului, care completează Codul civil. Textul propus pentru articolul 1241, alineatul (2), prevede:

„Atunci când legea cere, pentru validitatea sau pentru dovedirea contractului, forma scrisă sub semnătură privată, înscrisul constatator se întocmește de avocat, dacă legea nu prevede altfel.”

În ceea ce privește modificarea contractelor, proiectul propune completarea articolului 1243 din Codul civil cu următorul text: „Obligația prevăzută la art. 1241 alin. (2) se aplică modificării contractului numai în măsura în care legea cere, pentru modificarea respectivă, forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau pentru dovadă.”

Pentru contractele încheiate electronic, articolul 1245 ar urma să prevadă: „În cazul contractelor încheiate prin mijloace electronice, obligația prevăzută la art. 1241 alin. (2) se aplică în condițiile și cu respectarea legii speciale.”

Antreprenor: proiectul ar oferi avocaților un monopol

Antreprenorul Radu Sebastian Amarie spune că proiectul ar oferi avocaților un monopol asupra redactării actelor și a consultanței juridice.

Totuși, proiectul mai prevede ca „La art. 1242, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: „(3) Nerespectarea obligației prevăzute la art. 1241 alin. (2) nu atrage nulitatea contractului decât dacă legea prevede în mod expres această sancțiune.”, mai notează Cursdeguvernare.

Amariei spune că proiectul ar interzice orice sfat juridic individualizat dat de ChatGPT, Claude sau platforme online pentru spețe juridice.

„Orice sfat juridic adaptat la o situație concretă devine rezervat exclusiv avocaților, „indiferent de mijlocul sau tehnologia utilizată”, spune acesta.

„Orice contract scris sau act adițional trebuie făcut de avocat: Modifică Codul Civil (Art. 1241–1243) ca să spună că orice contract pentru care legea cere formă scrisă „se întocmește de avocat”. Asta include contractele individuale de muncă, fiecare act adițional de mărire de salariu, contracte de închiriere/arendă, asigurări sau acte de înființare a unei firme. Contractul rămâne valabil, dar dacă te ajută altcineva să-l redactezi (contabilul, HR-ul, o platformă online), persoana aia comite o infracțiune. Contabilii, firmele de înființări SRL-uri și bancherii, scoși în decor: Toate actele firmelor și ale ONG-urilor la Registrul Comerțului, plățile de tip escrow, recuperarea datoriilor, arbitrajul sau chiar rolul de executor testamentar devin, peste noapte, monopol strict de avocat”, scrie Amarie, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Un alt comentator îi răspunde însă antreprenorului: legea nu interzice populației să folosească modele de inteligență artificială (precum ChatGPT) pentru informare.

„Proiectul propune modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, vizând înăsprirea sancțiunilor pentru exercitarea fără drept a acestei profesii. Legea nu interzice populației să folosească modele de inteligență artificială (precum ChatGPT) pentru informare generală sau generare de text. Obiectivul declarat este interzicerea aplicațiilor sau serviciilor comerciale neautorizate care se recomandă drept furnizori de „asistență juridică/avocatură” fără ca la bază să existe avocați licențiați”, scrie Sorin Stoian, automation tester la Endava.

Deputat USR: „Am analizat proiectul și am hotărât să nu îl susținem”

Într-un răspuns la postarea lui Amarie, deputatul USR Alexandru Dimitriu, de profesie avocat, spune că USR a decis să nu susțină proiectul.
„Joi am avut o ședință a grupului juridic de lucru al USR din Parlament, format din parlamentari USR, în care am analizat proiectul și am hotărât să nu îl susținem. Motivele sunt multiple, inclusiv extinderea excesivă a activităților rezervate avocaților și ambiguitățile care pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni și firme. Senatoarea Simona Spătaru își va retrage semnătura de pe proiect. Accesul oamenilor la informație juridică și la instrumente digitale trebuie protejat, iar orice reglementare a profesiei trebuie să servească în primul rând interesul cetățeanului”, a transmis acesta.

Pe de altă parte, alți avocați au intervenit cu explicații.

Avocat: contractul individual de muncă nu cade sub incidența propunerii

Avocatul Ciprian Păun, de la NNDKP, explică faptul că contractul individual de muncă nu cade sub incidența propunerii și nu presupune, în niciun caz, asistența unui avocat la încheiere. Art. 16 alin. (1) din Codul muncii cere într-adevăr forma scrisă, iar doctrina discută de mult dacă ea este ad validitatem sau ad probationem. Această discuție nu mai contează aici, pentru că dreptul muncii are un regim propriu și complet pentru încheierea contractului, ceea ce activează direct clauza „dacă legea nu prevede altfel”.

Propunerea UNBR nu creează forme noi și nu extinde categoria contractelor formale.

„Ea ridică doar standardul de calitate acolo unde legiuitorul a decis deja că actul merită un înscris. Dacă legea consideră un contract suficient de important încât să nu poată exista sau să nu poată fi dovedit fără scris, are sens ca acel scris să fie opera unui profesionist al dreptului. Câștigul cel mai vizibil este prevenirea litigiilor. Un contract redactat de avocat clarifică drepturile și obligațiile, anticipează neexecutarea, stabilește răspunderea și modul de soluționare a disputelor”, mai notează Păun, într-o notă pe blogul său.

Mai multe explicații ale avocatului AICI

 

Uniunea Națională a Barourilor din România, despre modificări:

Schimbările propuse privesc atât exercitarea profesiei, cât și siguranța celor care apelează la servicii juridice:
Protecția confidențialității și exercitarea efectivă a apărării
● Secretul profesional trebuie să urmeze informația, nu locul. Legea actuală leagă expres inviolabilitatea materialelor profesionale de prezența lor asupra avocatului sau în cabinet. Proiectul extinde protecția indiferent de suport, modalitatea de comunicare și locul păstrării ori prelucrării, inclusiv la furnizori de servicii sau alți terți. Informațiile avocat–client trebuie să rămână confidențiale și pe telefon, laptop, server sau în cloud.
● Garanții pentru secretul profesional în procedurile administrative. În inspecții, verificări și alte proceduri, accesul la informațiile profesionale trebuie limitat la scopul legal urmărit. Materialele pentru care avocatul invocă secretul profesional nu ar putea fi examinate până la stabilirea caracterului lor protejat. Garanțiile acoperă și informațiile obținute de la furnizori de servicii.
● Telefonul și laptopul, instrumente de lucru ale avocatului. Avocatul ar putea păstra și utiliza profesional dispozitivele electronice în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, locuri de deținere și alte instituții publice, fără ca accesul să fie condiționat de predarea lor. Restricționarea unor funcții sau aplicații ar fi posibilă numai în condițiile legii, prin măsuri necesare și proporționale.
● Împuternicirea avocațială, dovadă a mandatului față de terți. Recunoașterea sa expresă urmărește eliminarea procurilor suplimentare, a deplasărilor și a costurilor inutile, cu păstrarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege pentru validitatea actelor.
● Acces la informații și prezență în proceduri. Instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocatului informațiile și înscrisurile necesare mandatului, cu respectarea limitelor legale. Prezența avocatului nu ar putea fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicat clientul, indiferent de faza acestora.
Clarificarea serviciilor juridice și protejarea publicului, inclusiv online
● Delimitarea consultanței juridice de informarea generală. Consultanța este definită prin analiza unei situații concrete și oferirea unei opinii sau a unui sfat juridic, indiferent de tehnologia utilizată. Informarea generală, documentarea, cercetarea, publicarea și instrumentele standardizate rămân distincte, cât timp nu presupun o asemenea analiză.
● Clarificarea activităților rezervate profesiei. Activitățile enumerate de lege se exercită numai de avocat, cu excepția celor atribuite expres prin lege și altor profesii juridice.
● Protejarea denumirii „avocat”. Proiectul sancționează folosirea fără drept a denumirii și a titulaturilor care creează o falsă aparență de apartenență la profesie, inclusiv în nume de domenii, pe site-uri, platforme, rețele sociale și aplicații.
● Procedură rapidă împotriva serviciilor juridice neautorizate online. UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea ordinelor prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale, inclusiv pentru identificarea persoanei responsabile. Primul termen ar fi stabilit în cel mult cinci zile, iar hotărârea ar fi executorie, cu drept de apel în cinci zile de la comunicare.
Prevenirea litigiilor și adaptarea activităților avocatului
● Redactarea contractelor, cu rol preventiv. Sunt clarificate redactarea actelor și contractelor și atestarea identității părților, conținutului ori datei actelor. Prin completarea Codului civil, înscrisurile contractuale pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, ar urma să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula privește și modificările supuse aceleiași cerințe și contractele electronice, în condițiile legii speciale. Nerespectarea obligației ar atrage nulitatea numai dacă legea o prevede expres.
● Mediere și arbitraj. Avocatul ar putea exercita medierea fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Rămân obligatorii competența, imparțialitatea și confidențialitatea, precum și interdicția de a reprezenta o parte și de a media aceeași cauză. Sunt incluse expres arbitrajul ad-hoc și cel instituțional.
● Plăți și păstrarea documentelor, cu garanții pentru client. Proiectul prevede efectuarea și primirea plăților în numele clientului, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, cu separarea fondurilor de patrimoniul avocatului și reguli de evidență, trasabilitate și restituire. Reglementează și primirea și păstrarea documentelor, cu respectarea secretului profesional, protecției datelor și obligațiilor legale. Pentru activitățile indicate de proiect ar putea fi încheiate contracte distincte de asistență juridică.
● Servicii pentru tranzacții și activitatea economică. Sunt prevăzute expres activitatea de corespondent al unei societăți de asigurare, publicitatea mobiliară și redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, în limitele competențelor legale. Sunt clarificate și activitățile juridice de recuperare a creanțelor, cu protejarea consumatorilor și a datelor și prevenirea practicilor agresive sau înșelătoare.
● Sediul temporar al societăților. Sediul profesional al avocatului ar putea fi utilizat pentru constituirea și autorizarea funcționării societății, mutarea sediului sau stabilirea unui sediu secundar, pentru cel mult un an.
Asistență juridică și măsuri de ocrotire
● Protecția copiilor și a persoanelor vulnerabile. Proiectul propune asistarea obligatorie a soților în divorțurile cu copii minori, indiferent de procedură, cu aplicarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar pentru persoanele eligibile. Sunt prevăzute și activitatea de curator special al minorului desemnat de instanță, consilierea judiciară, curatela, tutela specială și curatela convențională, precum și activitatea de executor testamentar.
Consultarea profesiei și adaptarea reglementărilor
● Consultarea efectivă a UNBR. Autoritățile și instituțiile publice ar avea obligația să consulte UNBR asupra reglementărilor care afectează profesia, într-un interval rezonabil și suficient de devreme pentru ca observațiile să poată fi analizate înaintea adoptării.
● 60 de zile pentru adaptarea regulilor administrative. Reglementările subsecvente și sectoriale ar urma să fie puse în acord cu legea, în special în privința dovezii mandatului, accesului avocatului în instituții și locuri de deținere și protecției secretului profesional.
Proiectul propune o perspectivă mai amplă asupra locului avocatului în societate: alături de client încă de la luarea unei decizii, încheierea unui contract sau negocierea unei înțelegeri, cu atribuții clare și garanții care să îi susțină intervenția. Consolidarea acestui rol deschide noi posibilități de exercitare a profesiei și face asistența juridică mai prezentă în viața cetățenilor și în activitatea întreprinderilor.