Harta prețurilor spot la energia electrică în Europa pentru ziua de azi, 9 noiembrie 2026, indică o nouă explozie a tarifelor pe piața pentru ziua următoare (PZU).

România se situează din nou în zona „roșie” a continentului, înregistrând o valoare de 388 €/MWh (1.930 lei/MWh), un nivel uriaș comparativ cu statele din vestul sau nordul Europei.

Energia din Spania, la jumătate de preț

Spre exemplu, preţul energiei în Spania este la jumătate, în Scandinavia ajunge până la neverosimilul nivel de 6 euro, în Franţa şi Germania este sub 350 euro.

Şi la vecinii Ungaria şi Bulgaria, cu care piaţa noastră este interconectată, preţurile sunt mai mici, aşa că avem importuri masive de la ei, pe mai multe intervale ale zilei (energia mai ieftină migrează către piaţa mai scumpă).

Preţuri mai mari ca în România găsim doar în Baltica.

Paradoxul situației

Paradoxul situației constă în faptul că această scumpire masivă are loc la scurt timp după reconectarea la Sistemul Electroenergetic Național a Reactorului 1 al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, care aduce 700 MW de energie în bandă.

Cu toate acestea, influxul de energie nucleară nu a fost suficient pentru a opri tendința de creștere: piața a consemnat o majorare spectaculoasă a prețului energiei de aproximativ 55% față de nivelul de vineri, când cotarea se afla în jurul valorii de 250 €/MWh.

Această scumpire abruptă este determinată de o convergență de factori structurali și conjuncturali:

  1. Creșterea consumului la început de săptămână și vremea rece: Intrarea în sezonul rece a crescut semnificativ cererea de energie electrică și termică, generând vârfuri de consum pe care producția internă le acoperă cu greu.

  2. Scăderea abruptă a producției din surse regenerabile: În perioadele fără vânt și cu resursă solară redusă (calm atmosferic de toamnă/iarnă), producția verde scade drastic, lăsând un gol acoperit doar de centralele pe gaz și cărbune – surse cu costuri mari de producție și certificate de emisii scumpe.

  3. Producția hidro la niveluri critice: Lacurile de acumulare din România se află la un grad de umplere slab (circa 50%), ceea ce limitează capacitatea Hidroelectrica – cea mai ieftină dintre sursele de generare convenţionale de a compensa deficitul din piață.

  4. Cuplarea piețelor regionale și blocajele de tranzit: Prețurile din Europa de Est (Ungaria: 373 €/MWh, Bulgaria: 372 €/MWh) reflectă un deficit energetic regional. În același timp, capacitățile de interconectare dinspre Vest (unde prețurile sunt mai mici) sunt adesea saturate sau restricționate, împiedicând importul de energie ieftină.

În lipsa unor capacități mari de stocare în baterii sau hidro-pompaj și fără o revenire a producției de energie în bandă, România va rămâne extrem de sensibilă la fluctuațiile de preț pe piața spot pe tot parcursul iernii 2026–2027, deşi mâine ar trebui să reintre în funcţiune şi al doilea reactor de la Cernavodă.

Pentru consumatorii industriali non-casnici neprotejați, aceste niveluri de preț de aproape 400 €/MWh exercită o presiune uriașă asupra costurilor de producție. Pe termen scurt, presiunea se va menține ridicată în toate zilele cu temperaturi scăzute și producție regenerabilă redusă.