Von der Leyen îşi doreşte o Uniune Europeană mai mare, dar cu mecanisme de sancționare pentru membrii nedisciplinaţi
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luni că Uniunea Europeană nu îşi poate pierde puterea decizională pe măsură ce se extinde şi a cerut garanţii mai puternice pentru a se asigura că noii membri respectă regulile odată ce aderă la blocul comunitar, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres. „O Uniune […] © G4Media.ro.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luni că Uniunea Europeană nu îşi poate pierde puterea decizională pe măsură ce se extinde şi a cerut garanţii mai puternice pentru a se asigura că noii membri respectă regulile odată ce aderă la blocul comunitar, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.
„O Uniune mai mare trebuie să rămână o Uniune care poate acţiona”, a declarat Von der Leyen la deschiderea celui de-al Doilea Forum privind Extinderea, la care au participat mai mulţi miniştri de externe din statele membre şi lideri ai ţărilor candidate.
„Nu ne putem permite să fim mai lenţi”, a adăugat ea, într-un moment în care Europa trebuie să răspundă rapid la „atât de multe provocări globale”.
Von der Leyen a cerut valorificarea instrumentelor deja oferite de Tratate pentru a eficientiza procesul decizional.
În octombrie, Comisia Europeană a propus înlocuirea unanimităţii cu majoritate calificată pentru majoritatea deciziilor de aderare, cum ar fi deschiderea blocurilor de negociere tematice („clustere”), care grupează adaptarea candidatului la normele europene.
Şefa executivului european a explicat că Bruxelles-ul lucrează totodată la modernizarea modului în care ţările candidate aderă la UE, cu două obiective: să promoveze beneficiile integrării şi să garanteze respectarea regulilor comune după aderare.
Bruxelles-ul doreşte ca ţările candidate să participe în domenii precum energia, transporturile, tehnologia digitală şi apărarea înainte de aderare, cu acces condiţionat şi reversibil, şi ca această aderare să depindă de „alinierea strategică”, care include securitatea economică şi politica externă a UE.
„Angajamentele asumate înainte de aderare trebuie să rămână în vigoare şi după aceea”, a subliniat ea, şi de aceea Comisia propune „garanţii postaderare” mai stricte.
Aceste garanţii ar permite, în cele mai grave cazuri, suspendarea drepturilor de vot în Consiliu ale unui nou stat membru care încalcă valorile UE.
Pentru a apăra bilanţul extinderilor, Von der Leyen a reamintit că, în cei 20 de ani care au urmat extinderii din 2004 – când zece ţări au aderat la Uniunea Europeană – exporturile spaniole către noile state membre s-au dublat.
Preşedinta Comisiei Europene a pus, de asemenea, întrebarea ce s-ar fi întâmplat fără extindere: dacă Europa ar fi mai bine pregătită pentru agresiunea rusească, dacă ar fi mai sigură şi dacă ar avea mai multă influenţă în lume.
„Răspunsul este un ‘nu’ clar”, a declarat ea.
La rândul său, comisarul pentru extindere, Marta Kos, care a deschis forumul, a subliniat că prezenţa preşedinţilor, prim-miniştrilor şi miniştrilor transmite „un mesaj puternic lumii”: „politica a revenit la extindere”.
Kos a văzut „multe paralele” cu anii 1990 şi începutul anilor 2000, când aderarea a 13 noi state membre a fost răspunsul Europei la sfârşitul Războiului Rece.
„Anul acesta am obţinut mai multe rezultate decât în orice alt an din ultimii 25 de ani”, a lăudat ea ritmul procesului de extindere.
Kos a avertizat, însă, asupra unui mediu geopolitic „mult mai competitiv”, cu adversari precum Rusia, care încearcă să „inverseze procesul de unificare europeană”.
La rândul său, preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, a susţinut că extinderea „nu este un exerciţiu tehnic”, ci mai degrabă „o alegere strategică”.
Stubb a susţinut că „puterea înseamnă şi dimensiune” şi a cerut să se imagineze o UE cu 40 de membri până în 2040.
De asemenea, el a deschis uşa către revenirea Regatului Unit: „Aş fi primul care îi va primi înapoi cu braţele deschise”.
Totodată, Stubb a susţinut explorarea de către Comisie a unor modele de parteneriat mai apropiate de aderarea deplină cu ţări precum Canada, Norvegia, Islanda şi Regatul Unit.



Nu există încă comentarii aprobate.