România ar putea avea la dispoziție aproximativ 60 de miliarde de euro în finanțări europene nerambursabile începând din 2028, dar trebuie să pregătească din timp un plan național de dezvoltare care să reunească fondurile europene, banii de la bugetul de stat și capitalul privat, susține Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii în guvernul condus de Ilie Bolojan. El propune ca investițiile să fie prioritizate în funcție de nevoile economiei, nu împărțite în avans între ministere.

„Eu susțin abordarea holistică: să fie un plan de țară de dezvoltare în care fondurile europene, naționale și private să fie puse împreună”, a declarat Pîslaru, la summitul Rethink, organizat la Sinaia.

Potrivit acestuia, România ar trebui să folosească anul 2027 pentru a pregăti strategia de dezvoltare, înaintea începerii noului ciclu de finanțare europeană. Obiectivul ar fi ca resursele disponibile să fie direcționate către prioritățile țării, printr-o abordare integrată a investițiilor publice și private.

Pîslaru avertizează asupra riscului ca banii să fie împărțiți pe ministere

Fostul ministru consideră că unul dintre riscurile în pregătirea viitorului ciclu financiar european este ca fondurile să fie distribuite fragmentat, în funcție de portofoliile instituțiilor, fără o strategie comună de dezvoltare.

„Politicienii probabil că vor aloca banii prin alocări de tip siloz. Fiecare cu portofoliul lor, cu sumele lor, cu proiectul lor”, a afirmat acesta.

Alternativa propusă de Pîslaru este ca statul să stabilească mai întâi obiectivele de dezvoltare și abia apoi să decidă cum alocă resursele disponibile. În acest model, fondurile europene, bugetul național și investițiile private ar trebui să funcționeze complementar, în loc să fie gestionate ca surse separate de finanțare.

Printre domeniile pe care România ar trebui să le prioritizeze se numără creșterea productivității, cercetarea și inovarea, dezvoltarea capitalului uman, combaterea declinului demografic și modernizarea infrastructurii. Lista include, de asemenea, sănătatea, serviciile de îngrijire, locuirea, reducerea disparităților sociale, apărarea și securitatea.

Mediul de afaceri ar trebui implicat în planificarea investițiilor

Pîslaru susține că planul de dezvoltare nu ar trebui construit exclusiv de instituțiile statului, ci cu participarea mediului privat, atât la stabilirea priorităților, cât și la finanțarea investițiilor.

„Eu cred că mediul de afaceri trebuie să spună clar: nu se face acest plan fără noi”, a declarat fostul ministru.

Ideea este ca finanțările europene să fie combinate cu resursele bugetare și capitalul privat, inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor public-private, astfel încât investițiile să aibă un impact mai mare asupra economiei.

O nouă oportunitate de finanțare europeană din 2028

Potrivit lui Pîslaru, România ar putea beneficia, începând din 2028, de aproximativ 60 de miliarde de euro în finanțări europene nerambursabile, în cadrul noului ciclu financiar. Fostul ministru a comparat această sumă cu cele 15,7 miliarde de euro asociate PNRR.

Pregătirea strategiei ar trebui să înceapă în 2027, astfel încât România să aibă stabilite prioritățile înainte de deschiderea noii perioade de finanțare. Pîslaru a atras atenția și asupra contextului politic, având în vedere că 2028 este an electoral.

În același timp, fostul ministru a recunoscut impactul măsurilor fiscale asupra companiilor, în contextul măsurilor luate de guvern pentru gestionarea situației economice.

„Mediul de afaceri a fost lovit de măsurile fiscale și mă înclin în fața dumneavoastră pentru actul de solidaritate, că am gestionat o situație de urgență în acest mandat și nu a fost o situație optimă”, a spus acesta.