Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) arată că românii au cheltuit aproape 4,9 miliarde de euro în străinătate în primele șase luni din 2026, o sumă în creștere față de aceeași perioadă a anului anterior. România a înregistrat un deficit extern de 2,5 miliarde de euro din turism. Economiștii și reprezentanții industriei turistice spun că printre explicații se numără prețurile mai competitive din unele destinații externe, infrastructura deficitară din România, reducerea voucherelor de vacanță și dorința românilor de a vizita locuri și culturi noi. În același timp, reprezentanții industriei atrag atenția că lipsa promovării României în străinătate și slaba coordonare între autorități limitează capacitatea turismului românesc de a atrage turiști străini.

Datele apar într-un context economic dificil, în care bugetele românilor sunt tot mai atent gestionate. Chiar și așa, călătoriile rămân o cheltuială la care mulți oameni nu sunt dispuși să renunțe complet, iar atunci când își planifică vacanțele caută variante pe care le consideră mai avantajoase ca preț și experiență.

Așadar…

De ce această creștere?

Economistul Adrian Codirlașu spune că tot mai multe servicii sunt mai ieftine în străinătate decât în România și că este firesc ca oamenii să caute să-și optimizeze bugetul.

„Scăzându-ne veniturile, automat trebuie să ne optimizăm bugetul pe care-l avem. Și cum sunt, probabil, prețuri mai mici în alte țări, sunt la Bulgaria sau Grecia.Unde, probabil, găsim calitate mai bună la prețuri mai mici. Leul s-a apreciat în termeni reali și, prin urmare, da, anumite lucruri de afară sunt mai ieftine decât în România”, explică el.

Economistul menționează că cei care nu beneficiau de tichete de vacanță plăteau, practic, de două ori: o dată prin taxele și impozitele din care erau finanțate acestea și a doua oară prin presiunea pe creșterea prețurilor pe piața internă.

„Și atunci oamenii se gândesc: De ce să iau din România, dacă pot găsi afară, la aceeași calitate, sau chiar mai bună, la un preț mai mic?”, continuă acesta.

Infrastructura deficitară împinge turiștii peste graniță

Conectivitatea este și ea importantă atunci când călătorești. În multe situații, mai ales în perioadele de vârf turistic, disconfortul poate fi ridicat, iar traficul foarte îngreunat. Multe drumuri din România sunt încă nemodernizate, au o conectivitate slabă și nu beneficiază de suficiente centuri ocolitoare.

„Problema României este infrastructura. Adică, oamenii se gândesc: De ce aș pierde jumătate de zi să mă duc pe Valea Prahovei, doar pe drum, poate chiar mai mult de jumătate de zi, când pot lejer să mă duc în Bulgaria, în mult mai puțin timp, cu mașina. Atâta timp când nu avem infrastructură, nu are cum să se dezvolte turismul”, spune Codirlașu. 

De asemenea, reducerea tichetelor de vacanță a contribuit și ea la scăderea turismului intern. Dan Anghelescu, membru în Consiliul Director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), spune că înainte de reducerea numărului de vouchere, lucrurile erau proaste, dar nu dezastruoase. El susține că în piață se vede destul de clar că, în lipsa beneficiilor oferite pentru călătoriile în România, o parte dintre români aleg destinațiile din străinătate.

Preferințele oamenilor și dorința de a vedea locuri noi

Dan Anghelescu este de părere că oamenii aleg vacanțe în străinătate din mai multe motive. Unul dintre ele este dorința de a vedea locuri noi, peisaje, culturi și gastronomie locală pe care nu le găsești în România.

„În primul rând, iarna vrem la soare și vara vrem la frig. De asemenea, vrei să vezi măcar o dată în viață Luvru, Versailles, Schonbrunn și nu le găsești în România. Unii vor să stea mai liniștiți, alții vor să meargă cu iahtul. Vibe-ul din insule nu le găsești peste tot. N-ai cum să compari chestiile astea. Nu poți să aduci, știu eu, Thailanda în România. Sau Grecia în România. E imposibil. Poți să aduci mici elemente, în timp, dar nu totul”, spune el.

Cum poate România să compenseze: promovare internațională și comunicare instituțională

Ceea ce poate România să facă, spune reprezentantul ANAT, este să atragă mai mulți turiști străini. O problemă majoră este promovarea slabă sau inexistentă la nivel internațional, fără de care străinii nu pot ști ce pot găsi în România, chiar dacă există destinații interesante, cultură și tradiții.â

„Problema e legată de faptul că noi, la nivel de guvern și de Ministerul Turismului, nu dezvoltăm incoming. Adică nu aducem suficienți de mulți turiști străini în România să le arătăm ce nu au ei. Pornind de la mănăstiri, tradiții, Maramureș, Casa Poporului, Palatul Parlamentului, Castelul Peleș. Sunt extrem de multe lucruri pe care ei pot să le vadă. Noi numai așa putem să compensăm. Altfel, este o bătălie pierdută”, spune acesta.

Pentru a promova atracțiile turistice, este nevoie de un buget mult mai mare și de oameni creativi. El susține că dorința românilor de a vizita țări străine este firească, deoarece oamenii își doresc să cunoască locuri, oameni și culturi noi, însă și România ar trebui să facă același lucru.

„Noi numai prin asta putem să compensăm deficitul pe destinații externe. Asta trebuie să facem și noi. Să le deschidem apetitul străinilor să vină în România. Și să ne adresăm, în afară de piețele tradiționale. Să atacăm și alte piețe. Dar trebuie să există o echipă de creativi, altfel e aproape imposibil”, susține Anghelescu.

Un alt motiv al eșecului de promovare constă într-o „descentralizare haotică”. Un exemplu dat este Târgul de Crăciun de la Craiova, care nu este integrat într-o strategie națională de promovare.

„Adică trebuie să-și împartă cumva bucățelele fiecare. E o problemă care la noi nu funcționează. Craiova își promovează târgul cât poate, dă un comunicat de presă și 4 articole, dar mai departe Ministerul, când merge la târguri sau când face filmulețe de promovare, care oricum nu există, când au diferite campanii, acolo trebuie punctat. Calendarul de evenimente trebuie să fie centralizat”, potrivit reprezentantului ANAT.

Instituțiile trebuie să poată comunica mai ușor prin diferite mecanisme. De exemplu, în cazul unui eveniment local, primăriile să poată trimite informațiile la un birou de promovare care să se ocupe de popularizarea eficientă a acestuia. Totuși, el menționează că este o discuție care ar include ordinul milioanelor de euro.

O altă formă de promovare propusă este prin Organizațiile de Management al Destinației (OMD). De exemplu, în cazul în care cineva dorește să organizeze un eveniment, un târg sau un festival, să anunțe OMD-ul, iar acesta să îl treacă pe site-ul propriu și în broșuri.

„Trebuie cumva structurat să se poată anunța și internațional. Astea sunt lucrurile simple. Lucrurile complicate sunt să găsim bani și oameni creativi”, spune el.

Acesta consideră că este nevoie și de o modificare la nivel de guvern, prin care să existe o structură clară de comunicare între autoritățile locale.

„Ministerul Turismului ar trebui să fie mai bine băgat în seamă de celelalte ministere. Pentru că nu e băgat în seamă de celelalte ministere foarte mult. Sau de autoritățile locale”, este de părere Dan Anghelescu.

Dan Anghelescu spune că atunci când au loc evenimente, acestea ar trebui anunțate la primării, la Ministerul Turismului și la OMD-uri, prin târguri internaționale, existând astfel campanii de conștientizare în lanț.

„Dar trebuie să le spună cineva. Uite, de exemplu, Ministerul Turismului a făcut niște rute care sunt pe site-ul lor și care sunt niște circuite foarte frumoase multe dintre ele. Dar nu știe nimeni de ele. Adică ele sunt pe site-ul ministerului. Dar cine intră pe site-ul ministerului? Nimeni niciodată”, conform lui.

Impactul asupra turismului românesc

În viitor, impactul va fi tot negativ, cu bani care ies din țară, prin scăderea locurilor de muncă și mai puține taxe încasate la buget.

Dan Anghelescu explică faptul că, fără banii cheltuiți de turiștii români sau de cei străini, serviciile vor deveni din ce în ce mai proaste. Hotelierii nu vor avea bani pentru investiții sau renovări, iar condițiile se vor degrada. Pe de altă parte, restaurantele vor fi nevoite să funcționeze cu un meniu mult mai redus și cu produse de calitate inferioară pentru a putea ține prețurile sub control, în condițiile în care cheltuielile fixe au crescut.

„Discutăm despre gaz, curent, salarii. Adică, vinzi, nu vinzi, tu ai niște cheltuieli mari pe zi pe care trebuie să le acoperi. Și atunci, n-ai cum să vinzi mai ieftin, pentru că dacă vinzi mai ieftin închizi. Vinzi în pierdere”, spune el.

Pierderea voucherelor de vacanță, lipsa promovării României, taxele și creșterea cheltuielilor au contribuit, în opinia sa, la închiderea treptată a multor afaceri din turism.

„Ceea ce se vede, dacă te duci pe Valea Prahovei. O să vezi cât de multe vile și pensiuni sunt de vânzare. Pentru că, în primul rând, vor muri cei care au puține camere. Dacă ai multe camere, poți să închizi din etajele unui hotel. Dar dacă ai o vilă care are 10 camere sau 7 camere, nu ai cum să faci chestia asta. Și atunci, ai varianta să o vinzi, să o închizi, să o lași să cadă și să te apuci de altceva”, încheie acesta.