Indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în luna august la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2022, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres. Asta în condiţiile în care vremea nefavorabilă şi perturbările create de război în Golful Persic şi Marea Neagră au intensificat îngrijorările cu privire la aprovizionarea cu produse de bază.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna august 2026, acest indice s-a situat la o medie de 133,3 puncte, în creştere cu 1,9% faţă de o valoare revizuită de 130,8 puncte în luna iulie 2026 şi totodată cel mai ridicat nivel înregistrat după luna noiembrie 2022.

„Creşterea din august este un avertisment că prima de risc revine pe pieţele alimentare: şocurile climatice, tensiunile geopolitice şi perturbarea lanţurilor logistice converg către o înăsprire a aşteptărilor referitoare la ofertă, arătând cum rezilienţa, comerţul deschis şi fluxurile sigure de inputuri sunt acum esenţiale pentru stabilitatea preţurilor alimentelor la nivel global”, a declarat economistul-şef al FAO, Maximo Torero.

În rândul principalelor categorii de produse alimentare urmărite de FAO, preţurile la zahăr au înregistrat o creştere de 11,9% în luna august, pe fondul estimărilor privind randamente mai mici la sfecla de zahăr în Uniunea Europeană din cauza vremii nefavorabile, precum şi a îngrijorărilor cu privire la impactul fenomenului El Nino asupra perspectivelor de producţie în principalele ţări producătoare din Asia, şi anunţul Indiei privind importurile de zahăr fără taxe vamale.

Preţurilor cerealelor au crescut cu 2,2% în luna august comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care cotaţiile internaţionale la toate cerealele au crescut din cauza scumpirii combustibililor şi îngrăşămintelor, dar şi a presiunilor venite din partea fenomenelor meteo. Preţurile globale la grâu au crescut cu 2,6% în august şi au fost cu 15% peste nivelul din urmă cu un an, pe fondul perturbărilor persistente ale logisticii de export în Marea Neagră, dar şi a perspectivelor de producţie mai scăzute în mare parte a Europei ca urmare vremii calde şi uscate.

Preţurile uleiurile vegetale a crescut cu 1,1% faţă de iulie, reflectând preţurile mondiale mai mari la uleiul de palmier şi soia, stimulate de cererea globală robustă de importuri şi de îngrijorările legate de impactul fenomenului meteo El Nino asupra perspectivelor de producţie din Asia de Sud-Est.

Indicele FAO al preţurilor la carne a crescut cu 1% în cursul lunii august, preţurile cărnii de pasăre, porc şi ovine fiind toate mai mari. Preţurile internaţionale ale cărnii de bovine au scăzut, însă, deoarece alocarea de cote de import din partea Chinei a intensificat concurenţa dintre exportatorii din Brazilia şi Australia.

Indicele FAO al preţurilor la produsele lactate a crescut cu 2,3% faţă de iulie. O mare parte a creşterii a fost rezultatul reducerii aprovizionării cu lapte în Uniunea Europeană, pe fondul vremii calde şi uscate.

Într-un raport separat, FAO şi-a revizuit vineri estimările privind producţia mondială de cereale în 2026, până la 2,980 miliarde de tone, cu 2% sau 3,4 milioane de tone sub recolta din 2025. Chiar şi aşa, recolta din 2026 ar urma să fie a doua cea mai mare recoltă înregistrată vreodată.

Prognoza privind producţia mondială de porumb a fost revizuită în scădere la 1,309 miliarde de tone, deoarece se estimează că înrăutăţirea perspectivelor de recoltă din Franţa şi Polonia va contracara randamentele peste aşteptări din Argentina şi Brazilia. În schimb, prognoza referitoare la producţia globală de grâu a fost majorată la 810,7 milioane de tone, ceea ce ar fi cu 3,8% sub nivelul din 2025, dar reprezintă totuşi al doilea cel mai mare rezultat înregistrat vreodată.